Recorder ȘOCHEAZĂ: USR cere demisia lui Pahonțu

Pahonțu, acuzat de legături cu Securitatea și trafic de influență

Deputatul USR Cătălin Drulă, fost președinte al partidului, și-a exprimat revoltă față de dezvăluirile publicate de site-urile Snoop și Recorder, cerând demisia sau demiterea lui Lucian Pahonțu. „Demisia sau demiterea lui Pahonțu e un prim gest reparatoriu, absolut necesar”, a declarat Drulă pe Facebook. Acesta a adăugat că este revoltat de existența unor servicii secrete „fără control civil real” și conduse de militari, mai ales când acestea sunt conduse timp de 20 de ani de aceeași persoană. Drulă a menționat că numele lui Pahonțu era rostit pe holuri „cu teamă sau subînțeles”, făcând referire la acuzația că serviciul condus de acesta ar culege informații despre persoanele protejate.

Deputatul Emanuel Ungureanu a mers și mai departe, întrebând pe Facebook „ce caută un criminal din regimul Ceaușescu la Cotroceni?”. Acesta susține că a inițiat o lege pentru limitarea puterii șefilor de servicii, lege blocată la comisia de Apărare a Senatului. Ungureanu a cerut președintelui să îl elibereze pe Pahonțu din funcție și a solicitat procurorilor să îl cerceteze pentru „crime împotriva umanității”.

Alexandru Dimitriu, de asemenea deputat USR, a scris pe Facebook că ofițerul Pahonțu, „din trupele de represiune ale lui Ceaușescu”, conduce un serviciu secret al României. El consideră că statul nu a verificat niciodată trecutul acestuia, deși legea îl obliga, iar arhivele relevante au fost „închise pentru încă un secol“. Dimitriu a cerut convocarea CSAT și eliberarea din funcție a lui Pahonțu, afirmând că România nu poate fi condusă „cu un picior în 2026 și cu celălalt în noaptea de 21 decembrie 1989”.

Verificări CNSAS întârziate de 18 ani

Site-ul de investigații Snoop a relatat că, timp de 18 ani de la intrarea în vigoare a legii, generalul Pahonțu nu a depus declarația pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică. Verificarea din oficiu de către CNSAS nu a început cu prioritate în 2008, ci abia la cererea unei persoane fizice. Cercetarea durează din cauza verificărilor în arhivele altor instituții, care nu transmit mereu informațiile solicitate.

Legea impune ca șefii de servicii secrete să depună o declarație pe propria răspundere privind legăturile cu Securitatea. În cazul lui Lucian Pahonțu, această declarație trebuia depusă la directorul SPP, adică la el însuși, conform legii, în termen de 30 de zile de la numirea în funcție. Lipsa acestei declarații a împiedicat CNSAS să demareze verificarea din oficiu.

Legea nu precizează ce instituție ar trebui să aplice sancțiuni în astfel de cazuri. Investigile Snoop au relevat cum Lucian Pahonțu și SPP ar fi subminat procesul legal, împiedicând astfel ca generalul să primească o decizie clară din partea CNSAS privind trecutul său.

Sursa: HotNews