România a intrat în recesiune tehnică: PIB-ul scade pentru a doua oară consecutiv
România a intrat oficial în recesiune tehnică, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Piața economică a suferit o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) cu 1,9% în trimestrul IV 2025, după o diminuare de 0,2% în trimestrul anterior. Această situație ridică întrebări cu privire la impactul real asupra economiei și populației, care deja resimt efecte directe.
Recesiunea tehnică versus realitate economică
Potrivit specialiștilor, recesiunea tehnică reprezintă un semnal statistic: o măsurare temporară și scurtă a activității economice, fără a indica neapărat o deteriorare profundă a situației financiare a populației. Iulian Stănescu, cercetător în sociologie la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), subliniază faptul că diferențierea între o recesiune tehnică și una reală poate fi esențială pentru înțelegerea contextului economic actual.
„O recesiune reală afectează profund viața de zi cu zi, de la creșterea șomajului și inflația ridicată, până la diminuarea veniturilor populației”, a declarat Stănescu pentru Digi24.ro. Această distincție este crucială, deoarece un declin vizibil afectează nu doar statisticile, ci și alegerile economice ale cetățenilor.
Factorii determinanți ai scăderii PIB-ului
Scăderea consumului reprezintă principalul factor care a dus la această recesiune tehnică, potrivit cercetătorilor. Activitatea economică pare a fi direct influențată de numărul populației și de puterea de cumpărare. România se confruntă cu o scădere demografică, iar acest fenomen contribuie la reducerea contribuției forțate a muncii la formarea PIB-ului.
Stănescu avertizează că, fără o schimbare fundamentală în ceea ce privește productivitatea și inovațiile tehnologice, economia se îndreaptă spre stagnare. „În următorul deceniu, dacă nu investim în capital uman și tehnologic, pe termen lung ne putem aștepta la o creștere economică zero sau chiar la un declin”, a adăugat acesta.
Ce urmează: perspective și provocări
Pe de altă parte, oficialii discută despre importanța menținerii încrederii în piață, având în vedere că o panică economică poate duce la o scădere suplimentară a investițiilor și consumului. Stănescu explică: „Termenul de recesiune tehnică este utilizat pentru a calma temerile și a motiva investitorii să nu-și retragă capitalul.”
Inflația ridicată, care a atins aproape 10%, împreună cu declinul salariului mediu net, care a scăzut cu 4,5% în termeni reali, indică o provocare deosebită pentru autorități. Această scădere a veniturilor nu a fost observată în ultimele decenii, ceea ce sugerează o schimbare majoră în peisajul economic românesc.
Proiectele de infrastructură și investițiile publice, deși necesare, au fost direcționate adesea către sectoare care nu generează exporturi. Aceasta a dus la o acumulare de dezechilibre economice, ceea ce nu face decât să amplifice incertitudinile cu care se confruntă economia la acest moment.
Rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile și mediul de afaceri în contextul acestor semnale economice. Fie că este o simplă recesiune tehnică sau o provocare economică de mare amploare, fiecare decizie poate avea implicații profunde pentru bunăstarea populației românești.
