Autor: Andrei Rădulescu Climatul macroeconomic mondial s-a deteriorat după declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu, un nou șoc din sfera ofertei, cu caracter simetric, dar cu implicații și consecințe asimetrice

Autor: Andrei Rădulescu

Climatul macroeconomic mondial s-a deteriorat după declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu, un nou șoc din sfera ofertei, cu caracter simetric, dar cu implicații și consecințe asimetrice. Intensificarea incertitudinii și majorarea semnificativă a cotațiilor la țiței și gaze naturale (dată fiind importanța Strâmtorii Ormuz în fluxurile internaționale cu hidrocarburi) au contribuit la deteriorarea indicatorilor de încredere, cu consecințe pentru fluxurile investiționale. Cu alte cuvinte, rezistența economiei mondiale este supusă unui nou test, care se suprapune celor determinate de persistența tensiunilor comerciale și geopolitice, într-o perioadă dominată de erodarea multilateralismului.

De altfel, avansul cotațiilor internaționale la țiței a contribuit la creșterea probabilității scenariului de stagflație, dat fiind că această majorare poate fi comparată cu introducerea unei noi taxe, determinând deteriorarea ritmului activității economice și intensificarea presiunilor inflaționiste.

Subliniez faptul că barilul de țiței (WTI – West Texas Intermediate) a înregistrat în martie cel mai ridicat nivel mediu lunar din luna august 2022, potrivit datelor Departamentului de Energie din SUA, reprezentate în graficul de mai sus.

În acest context, ritmul de creștere a activității economice pe plan mondial a decelerat pronunțat în a treia lună a anului curent. Astfel, indicatorul PMI agregat (industria prelucrătoare și sectorul de servicii) estimat în fiecare lună de experții de la S&P Global și JP Morgan s-a diminuat de la 53,3 puncte în luna februarie la doar 51 puncte în luna martie, după cum se poate observa în graficul de mai jos. Este cel mai redus nivel din aprilie 2025, luna în care s-a anunțat schimbarea semnificativă a politicii comerciale în prima economie a lumii (cu o contribuție de peste 26% la formarea PIB mondial).

Pe de o parte, barometrul comenzilor noi a scăzut în martie la minimul ultimelor 28 de luni, în contextul perturbării la nivelul fluxurilor comerciale internaționale.

Pe de altă parte, componenta perspective de evoluție a activității economice mondiale pe termen scurt s-a deteriorat luna trecută, fiind înregistrat unul din cele mai reduse niveluri din perioada post-pandemie.

Nu în ultimul rând, presiunile inflaționiste la nivel de producător s-au intensificat în martie spre cel mai ridicat nivel din ultimele 38 de luni, ca urmare a majorării cotațiilor internaționale la materii prime.

Se evidențiază deteriorarea semnificativă a ritmului activității economice în sectorul de servicii în martie 2026, spre cel mai redus nivel din ultimele 28 de luni, pe fondul declinul din sfera serviciilor de consum cu cel mai sever ritm din luna noiembrie 2022, date fiind consecințele nefavorabile ale conflictului din Orientul Mijlociu pentru transportul aerian și turism. La polul opus, sectorul serviciilor financiare a înregistrat cea mai bună dinamică luna trecută, dar în decelerare spre nivelul minim din ultimele 10 luni.

Din perspectiva analizei pe țări, cele mai bune ritmuri de creștere economică au fost înregistrate luna trecută în India, Japonia, Spania, Irlanda, Germania și China. La polul opus, activitatea economică a scăzut în luna martie în Brazilia, Italia, Rusia, Franța, Canada, Kazahstan și Australia, potrivit indicatorului PMI.

Prognozele publicate recente de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) indică perspective de decelerare pentru ritmul activității economice și de accelerare a inflației pe plan mondial în 2026. Astfel, economia mondială ar putea crește în acest an cu un ritm anual de 2,9%, în decelerare de la 3,3% în 2025. Pe de altă parte, prețurile de consum la nivelul G-20 (care generează aproximativ 85% din PIB mondial) ar putea crește cu o rată medie anuală de 4,0% în 2026, în accelerare de la 3,4% în 2025.