Cluj 7°C
Constanța 7°C
Războiul din Orientul Mijlociu umbrește reuniunile FMI și Banca Mondială
FMI și Banca Mondială, semnal de alarmă: Războiul, inflația și criza economică globală
Bucureștiul se confruntă cu noi îngrijorări economice, în urma avertismentelor recente ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și ale Băncii Mondiale. Cele două instituții financiare internaționale au revizuit în scădere previziunile privind creșterea economică globală și au majorat estimările cu privire la inflație, ca urmare a războiului din Iran. Piețele emergente și țările în curs de dezvoltare sunt considerate a fi cele mai vulnerabile la aceste evoluții.
Perspective economice sumbre pentru țările în curs de dezvoltare
Înainte de izbucnirea conflictului, ambele instituții financiare se așteptau la îmbunătățirea previziunilor economice, ignorând chiar și tarifele vamale suplimentare impuse de administrația Donald Trump. Războiul a generat însă o serie de șocuri economice cu impact direct asupra creșterii economice și a combaterii inflației. Banca Mondială estimează acum o creștere de 3,65% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare în 2026, comparativ cu 4% prognozat anterior. În scenariul pesimist, dacă războiul continuă, creșterea ar putea scădea până la 2,6%. Inflația în aceste țări este proiectată să ajungă la 4,9% în 2026, cu posibilitatea de a crește până la 6,7% în cel mai sumbru scenariu. Cifre alarmante, care vor afecta direct viața de zi cu zi a cetățenilor.
FMI a avertizat, de asemenea, că aproximativ 45 de milioane de persoane suplimentare ar putea suferi de insecuritate alimentară acută, din cauza perturbărilor în aprovizionarea cu îngrășăminte. Instituțiile financiare internaționale se confruntă cu presiuni crescute pentru a sprijini țările vulnerabile. Nivelul datoriei publice a atins cote record, iar bugetele sunt supuse unor presiuni considerabile.
Măsuri de urgență și riscuri inflaționiste
FMI se așteaptă la cereri suplimentare de sprijin de urgență, estimate între 20 și 50 de miliarde de dolari, pentru țările cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială, la rândul său, este pregătită să mobilizeze aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la crize pe termen scurt și, eventual, până la 70 de miliarde de dolari în șase luni, dacă situația o va impune.
Economiștii îndeamnă guvernele să utilizeze măsuri țintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari asupra cetățenilor. Extinderea măsurilor ar putea alimenta inflația. „Conducerea contează și am trecut prin crize în trecut”, a declarat președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, pentru agenția Reuters. Totuși, „acesta este un șoc la adresa sistemului”, a avertizat acesta.
Provocări și perspective globale
Lumea se confruntă cu dificultatea de a echilibra gestionarea inflației cu stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor intra în forța de muncă în țările în curs de dezvoltare până în 2035. Tensiunile dintre Statele Unite și China, cele mai mari economii ale lumii, complică eforturile de coordonare. Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, a subliniat că multe economii emergente și în curs de dezvoltare se confruntă cu vulnerabilități mai mari la datorii și rezerve mai mici. „Această criză trebuie să fie un catalizator pentru ca acționarii FMI să regândească modul în care Fondul sprijină țările vulnerabile”, a declarat Svenstrup.
În contextul actual, o vizită a lui Ilie Bolojan, Prim-ministrul României, la sediul FMI și al Băncii Mondiale este programată pentru luna mai, unde se vor discuta strategii de atenuare a efectelor crizei economice globale asupra României.
