Cluj 13°C
Iași 12°C
Războiul din Orientul Mijlociu umbrește reuniunile FMI și Banca Mondială
Oficiali financiari de rang înalt din întreaga lume se reunesc la Washington săptămâna viitoare, într-un context marcat de o serie de crize globale suprapuse, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu, care amplifică presiunile economice existente. Evenimentul, organizat de Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială, are loc pe fondul unor avertismente privind o posibilă revizuire în scădere a estimărilor de creștere economică globală și o creștere a inflației.
Recesiune globală: o amenințare tot mai reală
Războiul din Iran a generat un al treilea șoc major pentru economia mondială, după pandemia de COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Aceste evenimente au creat un climat de incertitudine și instabilitate, cu consecințe serioase pentru piețele emergente și țările în curs de dezvoltare. Instituțiile financiare internaționale avertizează că aceste țări vor fi cele mai afectate de creșterea prețurilor la energie și de întreruperile în lanțurile de aprovizionare. Înainte de escaladarea conflictului, se aștepta o îmbunătățire a perspectivelor economice globale. Însă, războiul a schimbat radical datele problemei.
Potrivit scenariului de bază al Băncii Mondiale, creșterea economică pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare este estimată la 3,65% în 2026, în scădere față de prognoza anterioară de 4%. Dacă conflictul se va prelungi, această cifră ar putea scădea până la 2,6%. Inflația în aceste țări este acum prognozată să atingă 4,9% în 2026, cu posibilitatea de a crește până la 6,7% în cel mai pesimist scenariu. FMI a atras atenția și asupra riscului de insecuritate alimentară pentru aproximativ 45 de milioane de persoane.
Măsuri de urgență și provocări financiare
FMI și Banca Mondială se confruntă cu o presiune crescută pentru a interveni și a sprijini țările vulnerabile, într-un moment în care datoriile publice au atins niveluri record și bugetele sunt extrem de solicitate. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență în valoare de 20 până la 50 de miliarde de dolari pe termen scurt, destinate țărilor cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială intenționează să mobilizeze aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la criză, cu posibilitatea de a majora suma la 70 de miliarde de dolari în șase luni, dacă este necesar.
Experții economici sfătuiesc guvernele să adopte măsuri țintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari asupra cetățenilor, deoarece măsurile ample ar putea alimenta inflația. Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, a subliniat că „conducerea contează” în gestionarea crizelor, dar a avertizat că situația actuală reprezintă un „șoc la adresa sistemului”.
Un viitor economic nesigur
Pentru țările din întreaga lume, echilibrul între controlul inflației, stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor intra pe piața muncii în țările în curs de dezvoltare până în 2035 reprezintă o provocare majoră. În plus, relațiile tensionate dintre Statele Unite și China, cele mai mari economii ale lumii, complică eforturile de coordonare globală, iar Grupul celor 20 de mari economii nu are un răspuns unitar.
Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în Trezoreria SUA, a remarcat că multe economii emergente se confruntă cu vulnerabilități mai mari la datorii și rezerve mai mici. Svenstrup a subliniat necesitatea ca instituțiile financiare internaționale să adapteze sprijinul oferit țărilor vulnerabile, recunoscând inevitabilitatea unor viitoare șocuri globale. Ea a insistat că sprijinul financiar trebuie să fie condiționat de reforme ambițioase și, posibil, de reduceri ale datoriilor.
