Războiul cu Iran afectează SUA: Impactul economic, limitat?
Războiul cu Iranul zguduie economia americană: creșterea prețurilor la energie, principalul efect
Războiul cu Iranul începe să își facă simțită prezența în economia Statelor Unite, cu efecte vizibile, dar și mai puțin evidente. Creșterea prețurilor la energie este, până în prezent, principalul efect resimțit, potrivit informațiilor disponibile. Cu toate acestea, impactul asupra produsului intern brut (PIB) este estimat a fi modest, cu o reducere a creșterii economice de doar câteva zecimi de punct procentual.
Incertitudinea, factorul cheie
Durata conflictului rămâne factorul crucial. Menținerea armistițiului actual ar putea duce la o diminuare treptată a efectelor inflaționiste. Reluarea ostilităților, în schimb, ar putea genera o incertitudine mai mare și ar putea pune în pericol creșterea economică fragilă din ultimele două trimestre. Mike Skordeles, șeful departamentului de analiză economică pentru SUA la Truist Advisory Services, subliniază: „Va eroda o parte din creștere, dar economia va rezista. Problema mai mare este incertitudinea”.
Această incertitudine planează asupra economiei americane de aproape un an, de când președintele Donald Trump a introdus tarifele comerciale în aprilie 2025, iar politica externă a Washingtonului a devenit tot mai agresivă. Conflictul cu Iranul a amplificat presiunea și a ridicat mai multe întrebări: dacă inflația ridicată din timpul războiului este temporară, cum vor reacționa consumatorii și cât de afectate vor fi economiile dependente de importurile de energie.
Reacția pieței și perspectivele de viitor
În centrul acestor incertitudini se află reacția Rezervei Federale și a altor bănci centrale. Skordeles a notat: „Iranul este important, iar prețul petrolului este important. Dar veniturile și alți factori continuă să susțină economia”. El a adăugat că incertitudinea determină Rezerva Federală să amâne eventuale reduceri ale dobânzilor, menținând costurile de împrumut mai ridicate pentru consumatori.
Creșterea dobânzilor vine într-un moment dificil, deoarece prețul benzinei a urcat la o medie națională de 4,10 dolari pe galon, potrivit AAA. În același timp, majorarea dobânzilor ipotecare a contribuit la scăderea vânzărilor de locuințe existente în martie la cel mai redus nivel din ultimele nouă luni. Cu toate acestea, cheltuielile realizate cu carduri de debit și credit au crescut cu 4,3% în martie, cel mai rapid ritm din ultimii peste trei ani, potrivit Bank of America.
Un factor care ar putea susține consumul îl reprezintă rambursările mai mari de taxe primite de contribuabili în urma modificărilor fiscale adoptate anul trecut. Rambursarea medie a ajuns la 3.521 de dolari, cu 11,1% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor IRS. Sondajele privind încrederea consumatorilor arată un nivel foarte scăzut al încrederii. Indicele Universității Michigan a coborât la cel mai redus nivel din anii 1950.
David Kelly, strateg global la JPMorgan Asset Management, estimează că cheltuielile reale ale consumatorilor vor continua să crească, dar într-un ritm lent, cu aproximativ 0,8% în acest an și 1,7% în 2027. Joseph Brusuelas, economist-șef la RSM, consideră că nivelul de 125 de dolari pe baril pentru petrolul West Texas Intermediate ar deveni problematic pentru economie. Miercuri dimineață, prețul era în jur de 91 de dolari.
Goldman Sachs și-a redus recent prognoza de creștere economică pentru acest an la 2%, cu jumătate de punct procentual sub estimarea anterioară. Rezerva Federală din Atlanta estimează o creștere de aproximativ 1,3% în primul trimestru. Banca de investiții consideră că activitatea economică mai slabă ar putea duce la o creștere ușoară a șomajului, până la 4,6% la sfârșitul anului. Indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,9% în martie, ducând rata anuală a inflației la 3,3%.