Cluj 3°C
Constanța 6°C
Război în Iran, pe agenda FMI și Banca Mondială: Discuții aprinse
Mii de oficiali din domeniul financiar global s-au reunit la Washington, Statele Unite, pentru întâlnirile de primăvară ale Băncii Mondiale și ale Fondului Monetar Internațional (FMI). Evenimentele sunt însă umbrite de războiul dintre SUA și Iran, conflict care amenință să încetinească creșterea economică globală și să alimenteze inflația.
Impactul conflictului asupra economiei va depinde de durabilitatea încetării focului de două săptămâni, anunțată recent de președintele american Donald Trump. Deși a oprit majoritatea atacurilor, încetarea focului nu a pus capăt blocadei Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, care a provocat cea mai mare perturbare a aprovizionării cu energie la nivel mondial. Nici nu a calmat războiul paralel dintre Israel și Hezbollah, susținut de Iran, în Liban.
Avertismentul Băncii Mondiale: deficit masiv de locuri de muncă
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a tras un semnal de alarmă cu privire la riscul unui deficit major de locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor ajunge la vârsta de muncă în țările în curs de dezvoltare în următorii 10-15 ani. Potrivit estimărilor actuale, vor fi create doar aproximativ 400 de milioane de locuri de muncă, lăsând un deficit de 800 de milioane. Banga, fost director executiv al Mastercard, recunoaște că este dificil să menții concentrarea pe problemele pe termen lung, având în vedere o serie de șocuri pe termen scurt care au lovit economia globală în urma pandemiei de Covid-19, cel mai recent fiind războiul din Orientul Mijlociu.
Banga dorește să se asigure că oficialii financiari rămân concentrați pe provocările pe termen lung, cum ar fi crearea de locuri de muncă, conectarea oamenilor la energie electrică și furnizarea de apă potabilă. Banca Mondială intenționează să colaboreze cu țările în curs de dezvoltare pentru a simplifica politicile și reglementările care au împiedicat investițiile și crearea de locuri de muncă de ani de zile. Discuțiile din cadrul întâlnirilor curente vor aborda subiecte precum transparența licențierii, combaterea corupției, legislația muncii, drepturile funciare, barierele în calea începerii unei afaceri, logistică, sisteme de comerț mai eficiente și bariere non-tarifare în comerț.
Impactul global și răspunsurile statelor
FMI și Banca Mondială au semnalat deja că vor reduce prognozele de creștere economică globală și vor majora prognozele de inflație ca urmare a războiului din Iran. Țările emergente și cele în curs de dezvoltare sunt considerate a fi cele mai afectate. Puține țări sunt imune la perturbarea transporturilor de energie prin Strâmtoarea Hormuz. Zeci de guverne au luat deja măsuri pentru a conserva energia sau a sprijini consumatorii.
De exemplu, guvernul de coaliție al Germaniei a fost de acord să reducă prețurile la combustibil pentru consumatori și întreprinderi cu 1,6 miliarde de euro prin reducerea accizelor la motorină și benzină. La rândul său, guvernul suedez a anunțat că va reduce taxele pe combustibil și va crește subvențiile pentru energie electrică într-un pachet de măsuri în valoare de aproximativ 825 de milioane de dolari. Cancelarul britanic Rachel Reeves urmează să prezinte o abordare pentru a ajuta întreprinderile care se confruntă cu prețuri mari la energie.
Politica băncilor centrale, sub semnul întrebării
Războiul din Iran influențează, de asemenea, politica băncilor centrale din întreaga lume, în contextul în care factorii de decizie încearcă să înțeleagă cât de mult va afecta conflictul creșterea economică și va crește inflația. Vicepreședintele Băncii Centrale Europene (BCE), Luis de Guindos, a declarat că orice majorare a ratei dobânzii de către BCE va depinde de modul în care prețurile petrolului brut afectează prețurile în general.
Oficialii Băncii Japoniei își mențin, de asemenea, opțiunile deschise înaintea reuniunii de politică monetară din această lună, dar șansele unei majorări – considerate anterior o posibilitate – sunt în scădere.
