Criza de la Barajul Paltinu a demonstrat disfuncționalități administrative și instituționale grave, care au pus în pericol alimentarea cu apă a aproximativ 100.000 de persoane din județele Prahova și Dâmbovița. Potrivit raportului preliminar al Ministerului Mediului, incidentul a fost generat de o succesiune de erori administrative, întârzieri și lipsă de coordonare instituțională, care au depășit cu mult un simplu accident tehnic.
## Cauze și consecințe
Problema a început în iunie 2025, când o obturație la golirea de fund a Barajului Paltinu a impus scăderea controlată a nivelului apei din lacul de acumulare. Cu toate acestea, Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița (ABA Buzău–Ialomița) a decis scăderea nivelului apei și a modificat ulterior cota țintă, fără să informeze operatorul din Prahova timp de peste 4 luni despre riscuri și măsuri. Acest lucru a generat riscuri directe pentru alimentarea cu apă a populației și pentru siguranța infrastructurii hidrotehnice.
## Principiile OCDE pentru guvernanța apei
Raportul preliminar arată că autoritățile și operatorii au încălcat principiile de bună guvernanță a apei promovate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). “Separare clară între politici, reglementare și operare; responsabilități explicite, fără suprapuneri sau goluri” – acestea sunt cerințele OCDE, care nu au fost respectate în cazul Barajului Paltinu. De asemenea, deciziile privind scăderea nivelului barajului au fost luate fără notificarea utilizatorilor din aval și a autorităților locale, ceea ce contravine principiului de gestionare la scara adecvată.
## Consecințe administrative
Incidentul de la Barajul Paltinu a avut consecințe administrative severe. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat demisia directorului general al “Apelor Române”, Florin Ghiță, demiterea directoarei ABA Buzău–Ialomița și declanșarea procedurilor pentru schimbarea conducerii ESZ Prahova. Cazul Paltinu este relevant și prin prisma angajamentelor asumate de România în fața OCDE, organizație care a închis recent capitolul de mediu în procesul de aderare al României. În acest context, este esențial ca autoritățile să ia măsuri concrete pentru a preveni astfel de incidente în viitor și a asigura o guvernanță eficientă a apei.
