Rămas bun post, bine-ai venit cumpătare: Mesajul autorităților după Sfinte
De Paște, atenție la excese: Sfaturile medicilor pentru o sărbătoare fără probleme de sănătate
Sărbătorile pascale sunt adesea asociate cu mese bogate și bucate tradiționale, dar pentru mulți români, bucuria de a savura preparatele festive se poate transforma rapid într-o problemă de sănătate. Medicii avertizează asupra riscurilor consumului excesiv și simultan al alimentelor, subliniind importanța moderației și a unei abordări echilibrate a meselor de Paște. Doctorița Laura Ene, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, vine cu sfaturi concrete pentru a evita neplăcerile.
Plan de mese pentru o sărbătoare fără griji
Conform doctoriței Ene, cheia unei sărbători reușite din punct de vedere al sănătății este organizarea. Aceasta recomandă o abordare secvențială a meselor, pentru a nu suprasolicita organismul. „În primul rând, ar trebui să nu înghesuim toate mesele, toate produsele de sărbătoare la o singură masă,” spune medicul. Este important de reținut că ieșirea din post necesită prudență. Chiar dacă tentația de a gusta din toate bunătățile este mare, este esențial să se limiteze cantitățile. Ouăle, drobul, ciorba, stufatul, friptura, cozonacul și pasca pot fi savurate, dar nu în exces.
Medicul sugerează un plan concret pentru a structura mesele de Paște. Dimineața poate începe cu o felie de cozonac la cafea, urmată de un prânz compus dintr-un aperitiv (ouă, drob, ridichi, salată) și un singur fel principal. Seara, se poate servi cel de-al doilea fel principal, care a fost evitat la prânz. „Al doilea fel de mâncare îl spațiez și îl mănânc un pic mai târziu, tocmai ca să nu aglomerez toate alimentele la o masă,” explică doctorița Ene.
Riscurile consumului necontrolat
Excesele alimentare la mesele de Paște pot avea consecințe serioase, mai ales pentru cei care au ținut post. Indigestia, colecistita, pancreatita („explozia” pancreasului), hipertensiunea arterială și hiperglicemiile sunt doar câteva dintre riscurile asociate. Doctorița avertizează că lipsa de cumpătare poate afecta sever organele interne. „Noi stăm flămânzi, de obicei, până la orele 13, când ajungem la masa de sărbători și începem cu brânză, cu cașcaval, cu mușchiuleț, cu icre, cu ou, cu drob, după care mâncăm ciorbă, după care mâncăm friptură și ce să vezi, mai intră și un stufat, hai și o felie de cozonac… Cum să nu sufere pancreasul și colecistul?”, punctează medicul.
În contextul politic actual, cu Nicușor Dan în funcția de Președinte și Ilie Bolojan ca prim-ministru, preocupările privind sănătatea publică rămân o prioritate. Discuțiile despre alimentație și stil de viață sănătos sunt tot mai prezente în dezbaterile publice, cu atât mai mult în perioada sărbătorilor. Așteptările sunt ca autoritățile să promoveze politici de prevenție și informare pentru a reduce impactul problemelor de sănătate asociate cu obiceiurile alimentare nesănătoase.
În prezent, nu există restricții specifice impuse de autorități cu privire la consumul de alimente în perioada Paștelui, dar recomandările medicilor rămân valabile.