Rădulescu (BNR) face praf guvernele trecute: „România, pe mâna lor”
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, avertizează: România, fără fonduri de rezervă, este vulnerabilă în fața crizelor
Bucureștiul se confruntă cu o situație financiară dificilă, atenționează Eugen Rădulescu, unul dintre consilierii guvernatorului BNR. Acesta susține că lipsa fondurilor de rezervă, „tocate pe nimic”, lasă țara vulnerabilă în fața posibilelor crize, inclusiv a efectelor războiului din Orientul Mijlociu. Declarațiile vin într-un context economic tensionat, cu un deficit bugetar alarmant și o datorie publică în creștere.
Deficitul bugetar, o problemă majoră
Rădulescu atrage atenția asupra deficitului bugetar, care a atins un nivel considerabil. Acesta a subliniat că politicile economice din ultimii ani au contribuit la această situație. Consilierul BNR a menționat că, începând cu 2017, echilibrele bugetare nu au fost respectate.
„Am trecut și prin două crize importante. A fost întâi pandemia, după pandemie am avut criza energetică indusă intenționat de Rusia, care a atacat Ucraina în 2022. Dar noi, în loc să ne oprim puțin cu avântul cheltuielilor bugetare, de fapt, el a ajuns la paroxism în 2024, când deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB”, a declarat Rădulescu. Acesta consideră că deficitul actual este „uluitor de mare”.
Fondurile de rezervă, cheltuite fără discernământ
O altă problemă gravă, potrivit lui Rădulescu, este modul în care au fost gestionate fondurile de rezervă ale guvernului. Acesta susține că banii, destinați pentru situații de criză, au fost cheltuiți fără o justificare clară. „Fondul de rezervă al Guvernului a fost tocat pe nimic”, a spus el, adăugând că acum, în contextul crizei din Golf, țara nu mai are resurse financiare pentru a interveni.
Consilierul BNR a atras atenția asupra legăturii dintre deficitul bugetar și cel de cont curent, punctând că România, practic, „trăiește cu mult deasupra mijloacelor sale”. Creșterile salariale, majorările de pensii și investițiile din ultimii ani s-au bazat pe o îndatorare excesivă, care a atins o limită. Potrivit lui Rădulescu, România va plăti anul acesta 3% din PIB doar pentru dobânzi, o sumă care va continua să crească.
Avertisment privind o posibilă criză economică
Rădulescu a subliniat importanța reducerii deficitului bugetar pentru a asigura stabilitatea economică a României. El a avertizat că o criză politică ar putea declanșa rapid o criză economică de amploare.
În contextul actual, cu accent pe tensiunile geopolitice și instabilitatea economică globală, declarațiile lui Rădulescu ridică semne de întrebare asupra capacității României de a face față potențialelor șocuri externe. Guvernul Bolojan se confruntă cu o provocare majoră în gestionarea deficitului bugetar și a datoriei publice, în timp ce Nicușor Dan, președintele țării, va trebui să colaboreze pentru a găsi soluții durabile.