R. Moldova: Reforma teritorială, localitățile decid centrul și numele

Localitățile din Republica Moldova vor decide singure centrul administrativ și denumirea noilor entități în procesul de comasare voluntară, un prim pas în reforma administrativ-teritorială. Reforma are ca scop reducerea numărului de localități și raioane, similar cu provocările României în domeniu.

Guvernul de la Chișinău a lansat recent proiectul de reformă, menit să comaseze sute de localități și să reducă numărul raioanelor de la 32 la 10. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a prezentat modificările la Legea privind amalgamarea voluntară în plenul Parlamentului. Acesta a menționat că, în urma discuțiilor cu aleșii locali, procedura de vot în consiliile locale a fost simplificată. Mai mult, aleșii locali își pot duce mandatul până la capăt chiar dacă inițiază amalgamarea.

Simplificarea procedurilor de comasare

Modificările legislative au stârnit dezbateri în Parlament. Deputații au exprimat îngrijorări cu privire la eventualele cheltuieli suplimentare pentru cetățeni și companii, generate de schimbarea denumirii unităților administrative. Secretarul general al Guvernului a explicat că autoritățile colaborează cu instituțiile relevante pentru a automatiza schimbările, evitând astfel reînnoirea documentelor de către cetățeni sau antreprenori.

Stimulente pentru comasarea voluntară

În cadrul dezbaterilor, deputatul Ion Chicu, din partea fracțiunii Alternativa, a criticat abordarea reformei, subliniind necesitatea includerii clare a partajării competențelor și resurselor financiare. Alexei Buzu a subliniat că capacitatea redusă – fiscală și instituțională – de a exercita competențele este principala problemă a administrației publice locale. Oficialul a invocat fragmentarea excesivă a administrației locale și scăderea veniturilor proprii ale primăriilor, menționând că sistemul actual de finanțare nu stimulează dezvoltarea economică locală.

Partidul Socialiștilor, cu o poziție pro-rusă și ostilă reformei, a acuzat guvernarea de presiuni asupra primarilor. Aceștia au afirmat că sprijinul financiar ar fi condiționat de acceptarea amalgamării voluntare. Inițiatorii au respins aceste critici, explicând că stimulentele financiare au drept scop încurajarea procesului voluntar. Primarii și cetățenii vor putea decide singuri cu cine doresc să se amalgameze.

Discuțiile legate de reformă reflectă provocările comune cu România, unde fărâmițarea excesivă a teritoriului și costurile administrative sunt probleme majore. Reforma administrativ-teritorială din Republica Moldova, cu focus pe comasarea voluntară, este un pas important. Acesta va defini viitorul administrației publice locale.