Insula Qeshm, fortăreața ascunsă a Iranului în fața tensiunilor din Strâmtoarea Hormuz Insula Qeshm, situată strategic în Strâmtoarea Hormuz, a trecut de la un paradis turistic la o fortăreață militară de primă linie, pe fondul escaladării tensiunilor dintre Iran și Statele Unite ale Americii

Insula Qeshm, fortăreața ascunsă a Iranului în fața tensiunilor din Strâmtoarea Hormuz

Insula Qeshm, situată strategic în Strâmtoarea Hormuz, a trecut de la un paradis turistic la o fortăreață militară de primă linie, pe fondul escaladării tensiunilor dintre Iran și Statele Unite ale Americii. Sub peisajul său spectaculos, cu peșteri de sare labirintice și păduri de mangrove luxuriante, se ascund „orașele subterane de rachete” ale Iranului, conform informațiilor publicate de Al Jazeera. Insula deține o importanță strategică majoră, dominând intrarea în Golful Persic și fiind considerată un punct crucial pentru controlul coridorului energetic vital al lumii.

Rachete sub pământ: Qeshm, un „portavion de neînvins”

Suprafața insulei, de aproximativ 1.445 de kilometri pătrați, îi permite Iranului să controleze efectiv Strâmtoarea Hormuz, un punct vital pentru navigația globală. Analiza expertului militar și strategic, generalul de brigadă în rezervă Hassan Jouni, sugerează că Qeshm adăpostește importante „capacități de atac” iraniene, descrise ca un „oraș subteran al rachetelor”. Aceste rețele extinse sunt proiectate în principal pentru a controla sau a bloca strâmtoarea, o amenințare care a condus deja la oprirea traficului maritim timp de o săptămână.

În prezent, doar câteva nave care transportă resurse critice precum petrol și gaze către restul lumii mai au permisiunea de a tranzita zona. În același timp, națiunile se grăbesc să încheie acorduri cu Iranul pentru petrolierele lor, în timp ce administrația americană caută să adune o flotă navală pentru a securiza calea navigabilă. Pe lângă importanța sa strategică militară, insula găzduiește și 148.000 de locuitori, în principal musulmani sunniți, care trăiesc la confluența frumuseții naturale și a tensiunilor militare.

Istorie și conflicte: de la exploratori la baze navale

Istoria insulei Qeshm este marcată de trecerea unor imperii, de la greci și arabi până la portughezi și britanici. Exploratorul grec Nearchus a menționat insula, numind-o Oaracta. Geografii islamici au denumit-o Abarkawan, ulterior Jazira-ye Gavan sau „Insula Vacilor”. Datorită importanței sale strategice, conducătorii din Hormuz și-au mutat curtea aici în 1301 pentru a evita atacurile tătarilor. În 1552, comandantul otoman Piri Reis a atacat insula, capturând „cea mai bogată pradă din lume”, conform relatărilor vremii.

În 1621, portughezii au construit un fort masiv pe Qeshm, iar un an mai târziu, o forță combinată persană și engleză i-a alungat. Britanicii au înființat o bază navală la Basidu (Bassadore), care a fost un centru al Marinei Britanice din India până în 1863.

Dincolo de importanța sa militară, Qeshm rămâne un ecosistem diversificat, cu pădurea de mangrove Hara și Geoparcul Qeshm, recunoscut de UNESCO. De asemenea, insula găzduiește Valea Stelelor, Peștera de Sare Namakdan, una dintre cele mai lungi peșteri de sare din lume, și Canionul Chahkooh, o formațiune geologică impresionantă.

Pe 7 martie, la o săptămână de la începutul conflictului, un atac aerian american a vizat o instalație de desalinizare vitală pe insulă. În replică, Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a lansat atacuri împotriva forțelor americane din Bahrain.

Sursa: G4Media