Protestele din Iran continuă să escaladeze, în disprețul intervenției forțelor de ordine. Timp de patru zile, cetățenii din mai multe orașe, în special din capitala Teheran, și-au exprimat nemulțumirile față de criza economică și de devalorizarea drastică a monedei naționale, rialul, care a ajuns la un minim istoric. Demostrațiile au degenerat marți, când un grup organizat de protestatari a încercat să spargă porțile clădirii guvernatoratului din Fasa, un oraș din sudul Iranului, dar a fost imediat respins de forțele de securitate.
Reacția autorităților
Informațiile difuzate de mass-media de stat descriu incidentul ca pe o acțiune a “rioterilor”, aceștia fiind reprimați de intervenția promptă a forțelor de ordine. Printre cei arestați, s-a aflat o femeie de 28 de ani, identificată ca lider al protestatarilor. „Trei membri ai forțelor de securitate au fost răniți, iar patru atacatori au fost reținuți”, a comunicat agenția semi-oficială Tasnim.
Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a sugerat că tulburările sunt alimentate de intervenții externe. „Suntem într-o situație în care presiuni externe sunt exercitate de dușmanii țării, iar, din păcate, și în interiorul acesteia”, a declarat el într-un forum de afaceri. Aceasta sugerează o strategie de a discredita protestele, în încercarea de a prezenta o față unită a națiunii în fața adversarilor internaționali.
Situația din teren
Nemulțumirile au început duminică, când comercianții din Teheran au ieșit în stradă, iar protestele s-au extins rapid în alte orașe precum Isfahan, Yazd și Zanjan. Conform ultimelor date, rialul s-a devalorizat la 1,42 milioane de riali pentru un dolar american, comparativ cu 820.000 de riali acum un an. Inflația a ajuns la aproximativ 50%, iar creșterea prețurilor la importuri agravează și mai mult situația economică a populației.
Pe lângă provocările economice, Iranul se confruntă și cu o criză a apei și o criză energetică, cele două aspecte amplificând nemulțumirile cetățenilor. Martorii protestelor au subliniat faptul că principalul motiv al manifestațiilor este nemulțumirea față de viața cotidiană din cauza costurilor exorbitante. Tohid Asadi, reporter Al Jazeera din Teheran, a declarat că mesajele ambigue venite din partea guvernului contribuie la o atmosferă de neliniște. „Deși președintele a exprimat compasiune față de dificultățile economice, acțiunile luate de guvern arată o reticență în a aborda cu adevărat problemele populației”, a afirmat Asadi.
Desigur, perspectiva guvernului este optica de a gestiona protestele prin dialog. Fatemeh Mohajerani, purtătoarea de cuvânt a guvernului, a transmis că „vom asculta răbdător chiar și vocile dure, deoarece credem că poporul nostru este suficient de răbdător”. Cu toate acestea, tonul dur al procurorului general, Mohammad Movahedi-Azad, care a avertizat că orice tentativă de a transforma protestele economice în instabilitate socială va fi întâmpinată cu o reacție decisivă, adâncește frica de represalii.
Faptul că economia iraniană continuă să se prăbușească, în contextul sancțiunilor internaționale reimpuse, alimentează percepția că autoritățile nu au un control real asupra situației. În ciuda eforturilor oficiale de a discredita protestele sau de a le reduce la simple neajunsuri economice, mulți cetățeni susțin căsunt profund nemulțumiți de corupția endemică și de lipsa de credibilitate a guvernului.
Iar întrebarea rămâne: până unde vor merge cetățenii în căutarea schimbării? Cât timp pot rezista înainte de a aduna suficiente forțe pentru a se opune ordinii actuale? În mod clar, situația rămâne fluidă, iar orizontul acestor proteste nu poate fi prezis cu ușurință.
