Peste 300 de artiști din România, inclusiv nume consacrate precum Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana Groza și Adrian Despot, au semnat o scrisoare de protest împotriva unui proiect de Ordonanță de Urgență care vizează modificarea legii dreptului de autor. Potrivit semnatarilor, schimbările propuse ar putea afecta serios modul în care sunt colectate drepturile pentru muzica difuzată în diverse spații publice, de la restaurante și baruri la hoteluri și mijloace de transport.
Centrul nemulțumirilor se află în legătură cu eliminarea gestiunii colective extinse, un mecanism prin care drepturile de autor sunt centralizate și gestionate de organisme specializate în beneficiul tuturor artiștilor, indiferent dacă aceștia sunt membri sau nu. „Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental, astfel încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin”, spun artiștii în scrisoarea adresată Guvernului și Ministerului Culturii.
Gestiunea colectivă extinsă permite ca clienții din baruri sau hoteluri să semneze un singur contract cu un organism care se ocupă de distribuirea drepturilor. Acest sistem este considerat esențial, deoarece fiecare artist nu ar putea negocia individual pentru fiecare piesă difuzată. „Licențierea individuală este imposibilă ori prea costisitoare”, arguează semnatarii, subliniind că numărul pieselor care circulă zilnic este pur și simplu copleșitor.
O potențială modificare a acestui sistem ar putea conduce la un cadru „ineficient și ușor de eludat”, astfel încât plata drepturilor ar deveni opțională. „Un utilizator ar putea declara că are contracte directe cu unul sau doi artiști pentru a evita plata colectivă, iar apoi să difuzeze orice alt repertoriu”, avertizează artiștii. Aceasta ar însemna, practic, că autorii ar fi nevoiți să-și caute singuri drepturile în baruri sau hoteluri, lucru pe care aceștia îl consideră inacceptabil.
Cererea semnatarilor este clară: menținerea gestiunii colective extinse. De asemenea, aceștia contestă o propunere de a crea un nou organism comun de colectare, care ar fi finanțat din sumele ce ar trebui să ajungă la artiști. „Legea trebuie să îi protejeze pe titularii drepturilor, nu să creeze un cadru pentru a evita plata acestora”, insistă artiștii, subliniind că nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite lor.
Pe de altă parte, ministrul Culturii, Andras Demeter, a susținut că modificările propuse au ca scop punerea în aplicare a unei directive europene și că acestea ar oferi mai multă libertate titularilor de drepturi. „Fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri”, a declarat Demeter, enumerând atât gestionarea directă, cât și cea prin organisme colective.
Această dispută între artiști și autorități scoate în evidență un conflict mai vechi în industria muzicală românească. Pe de o parte, artiștii cer o protecție eficientă a drepturilor lor, iar pe de altă parte, autoritățile susțin că trebuie să existe o modernizare a legii pentru a aduce România în conformitate cu standardele europene.
Într-un climat în care muzica românească a câștigat recunoaștere internațională, este esențial ca legislația să susțină creativitatea și inovația, nu să ofere scuze pentru eludarea compensației adecvate. Cu toate că modificările sunt în stadiu de proiect, reacțiile din rândul artiștilor sugerează că acest subiect va continua să genereze dezbateri intense.
