Cristian Preda, fost decan al Facultății de Științe Politice de la Universitatea București, a provocat un moment șocant la emisiunea Digi24, unde și-a rupt diploma de doctor în direct. Gestul său a avut loc în semn de protest față de planurile Guvernului Bolojan de a reduce sporul financiar pentru doctorițu pe bugetari, o măsură care ar urma să reducă indemnizația acordată la jumătate, la un plafon de 500 de lei brut.
Preda a explicat că atitudinea actualului guvern asupra titlurilor științifice denotă o depreciere gravă a educației, considerând că diploma a devenit „o simplă bucată de hârtie”. În opinia sa, această măsură, întreprinsă de guvern, reflectă o ignoranță față de eforturile acelor profesioniști care s-au dedicat studiilor și au obținut titluri cu mult sacrificiu. „Vorbim despre educație, dar acest guvern decide că problemele țării se reduc la sporurile de 890 de lei, care oricum erau un ajutor derizoriu”, a declarat Preda.
### „O multitudine de probleme ignorate”
Profesorul a atras atenția asupra unui paradox: în timp ce numărul plagiatorilor, inclusiv în cadrul guvernului, crește, statul își penalizează intelectualii care au muncit din greu pentru a-și obține doctoratul. Preda a făcut referire la scandalul recent privind teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu, care a stârnit controverse datorită acuzațiilor de plagiat.
„Dacă statul umilește oamenii care au muncit din greu, considerând că problema cea mai gravă este această infimă sumă de 890 de lei, atunci trebuie să facă față și reacțiilor”, a subliniat acesta. Gestul său radical de a rupe diploma a fost o reacție la dezamăgirea profundă față de tergiversarea valorii educației în România.
### Impactul asupra mediului academic
Această situație iese în evidență nu doar prin gestul simbolic al lui Cristian Preda, ci și prin reacțiile pe care le-a stârnit în rândul comunității academice. Mulți profesori și cercetători percep această măsură ca pe o descurajare a excelenței academice, un lucru deja vizibil din creșterea numărului de studenți care aleg să nu mai continue studiile postuniversitare sau să nu mai obțină titluri științifice.
Criticii măsurii subliniază și riscurile pe termen lung ale depreciării valorii educației, care ar putea afecta competitivitatea României pe plan internațional. De asemenea, ar putea descuraja tinerii să urmeze cariere în știință și educație, domenii esențiale pentru dezvoltarea unei societăți informate și intelectuale.
Preda și-a încheiat discursul făcând apel la o evaluare mai atentă a valorilor pe care statul român le promovează și a costurilor sociale pe care le implică măsurile actuale. „Cred că este timpul să reacționăm și să ne exprimăm nemulțumirea față de o guvernare care tratează educația ca pe o povară”, a concluzionat el, lăsându-și publicul să reflecteze asupra impactului acestor decizii asupra viitorului țării.
În tot acest context tumultuos, măsura guvernului Bolojan, care vizează reformarea administrației prin reducerea sporurilor, continuă să stârnească controverse. Reacțiile sunt variate, iar proteste asemenea celui lui Cristian Preda ar putea să devină mai frecvente în rândul celor din mediul academic care nu își mai văd valoarea recunoscută.
