Cer senin Cluj 7°C Ploaie moderată Timișoara 12°C Cer senin Iași 8°C Cer fragmentat Constanța 6°C
ULTIMA ORA
Problema MARE a lui Peter Magyar: Ungaria și lecțiile din România pentru democrație
Societate

Problema MARE a lui Peter Magyar: Ungaria și lecțiile din România pentru democrație

14 aprilie 2026, 22:29 Mihai Constantinescu

Victoria partidului Tisza în alegerile din Ungaria reprezintă un moment de cotitură, dar liderul Peter Magyar are o misiune dificilă în fața sa: reconstruirea democrației după ani de guvernare sub Viktor Orban. Magyar ar putea învăța multe de la experiența prim-ministrului polonez Donald Tusk, care s-a confruntat cu provocări similare.

Provocările unui nou început

Peter Magyar, liderul partidului Tisza, se găsește în fața unei sarcini complexe. Restaurarea democrației în Ungaria, după 16 ani de guvernare Fidesz, implică depășirea unor obstacole majore. Orban a lăsat în urmă o țară cu instituții erodate și o cultură politică profund polarizată. Magyar trebuie să navigheze într-un peisaj dificil, similar cu cel cu care s-a confruntat Donald Tusk în Polonia. Tusk, care a revenit la putere în 2023, a avut de gestionat o moștenire similară: opt ani de guvernare populistă sub partidul Lege și Justiție (PiS).

Tusk a acționat rapid pentru a contracara propaganda și pentru a debloca fonduri europene, dar popularitatea sa a avut de suferit. Acesta este un aspect critic pentru Magyar. În ambele țări, schimbarea profundă necesită o majoritate parlamentară solidă, un președinte cooperant și o curte constituțională independentă. Magyar a reușit să obțină o majoritate constituțională, dar Ungaria se confruntă cu o înrădăcinare mai profundă a iliberalismului decât Polonia.

Lecții din Polonia

O primă prioritate pentru Magyar este deblocarea fondurilor UE, înghețate din cauza încălcărilor statului de drept. Cu toate acestea, gestionarea acestor fonduri poate genera critici, așa cum s-a întâmplat în Polonia. Proiecte benefice pentru minorități ar putea fi exagerate de apropiații lui Orban, generând controverse. Un alt aspect important este că, în ambele țări, simpla restabilire a vechilor legi nu este suficientă. Sistemul judiciar poate fi plin de persoane corupte, iar un președinte sau o instanță superioară de orientare iliberală poate bloca reformele.

Alegătorii liberali vor analiza atent fiecare pas greșit. Mass-media, odată reintrată în circuitul informațional, va critica greșelile noului guvern, ceea ce poate duce la dezamăgire și la o scădere a încrederii populare. În Polonia, sentimentul antisistem și o atitudine mai tranzițională față de UE au dus la alegerea unui nou președinte, Karol Nawrocki, după doar doi ani de la revenirea lui Tusk. Un fenomen similar ar putea avea loc și în Ungaria.

Pași concreți și măsuri îndrăznețe

Magyar va fi pus în fața unei așteptări: de a-i trage la răspundere pe Orban și pe aliații săi. Dar, așa cum a demonstrat Polonia, eforturile de a aduce în fața justiției figuri importante pot eșua. Abuzul de grațiere prezidențială poate bloca căutarea dreptății, la fel ca fugile miniștrilor corupți.

Cea mai valoroasă lecție este că nu există o soluție rapidă. Magyar ar trebui să comunice acest lucru publicului și să fie pregătit să experimenteze soluții îndrăznețe. Tusk a crezut că va evita această cale, dar a pierdut doi ani. Un sector care necesită reforme rapide este mass-media publică. Tusk a închis TVP Info, a demis conducerea și a plasat postul în lichidare – o strategie eficientă.

În prezent, au fost aleși șase noi judecători la Tribunalul Constituțional, dar Nawrocki a invitat doar doi la jurământ. Ceilalți patru au depus jurământul în fața parlamentului. O abordare îndrăzneață, cu termene clare, este esențială.

Este posibilă o renaștere națională, dar fereastra de oportunitate este limitată. Magyar trebuie să acționeze rapid și să se concentreze pe proiecte importante pentru demnitate.