Administrațiile locale din România se confruntă cu o serie de dezechilibre financiare semnificative, potrivit unui raport recent. Datele arată că autoritățile locale din țara noastră sunt dependente în mare măsură de transferurile de la bugetul de stat, care reprezintă 7,43% din PIB, în timp ce veniturile proprii, altele decât transferurile, sunt de numai 1,51% din PIB. Acest lucru înseamnă că ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%, mult peste media europeană de 51,1%.
## Dependența de transferuri
Dependența autorităților locale de transferurile de la bugetul de stat este unul dintre cele mai mari dezechilibre financiare cu care se confruntă administrațiile locale din România. “Între localitățile din România există diferențe semnificative: municipiile reședință de județ și localitățile cu activități economice generatoare de venituri se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localitățile se confruntă cu dezechilibre și mai mari”, se arată în raport. Acest lucru face ca presiunea să cadă pe transferurile de la bugetul central, ceea ce poate fi problematic în situații de criză bugetară.
## Venituri reduse din taxe și impozite
Veniturile din taxele și impozitele locale sunt, de asemenea, printre cele mai reduse din Uniunea Europeană. În România, acestea reprezintă numai 0,74% din PIB, față de media europeană de 3,68% din PIB. Veniturile din taxele pe proprietate sunt și ele mult sub media europeană, reprezentând 0,55% din PIB în România, față de 1,85% din PIB în UE. România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse, nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare.
## Cheltuieli cu salarii și investiții
Cheltuielile cu salariile în administrațiile locale din România sunt, în schimb, mult mai mari decât veniturile locale. Acestea reprezintă 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, venituri din taxe și impozite locale. În UE27, cheltuielile cu salariile reprezintă 3,59% din PIB, față de 3,68% din PIB, venituri din taxele locale. Investițiile locale în România sunt, însă, ridicate, reprezentând 2,98% din PIB, față de 1,56% din PIB, media UE. Premierul Bolojan consideră că pachetul de reformă în administrație contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni, “crește veniturile proprii ale autorităților locale și contribuie la cofinanțarea investițiilor locale”, “reduce cheltuielile de personal în autoritățile cu un număr prea mare de angajați; banii economisiți vor fi direcționați către servicii mai bune pentru cetățeni”. Acest pachet de reformă ar putea aduce o schimbare pozitivă pentru administrațiile locale din România, care se confruntă cu multiple provocări financiare.
