Limitarea adaosului comercial, o măsură criticată de cercetătorii clujeni Cluj-Napoca – Limitarea adaosului comercial la produsele agroalimentare, propusă de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, pentru a combate inflația, este considerată o măsură cu efecte limitate și potențial dăunătoare de către cercetătorii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca

Limitarea adaosului comercial, o măsură criticată de cercetătorii clujeni

Cluj-Napoca – Limitarea adaosului comercial la produsele agroalimentare, propusă de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, pentru a combate inflația, este considerată o măsură cu efecte limitate și potențial dăunătoare de către cercetătorii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Aceștia susțin că, deși poate aduce beneficii temporare, măsura nu abordează cauzele reale ale crizei costului vieții. Reacția vine în urma declarațiilor ministrului, care a propus plafonarea adaosului comercial la toate produsele agroalimentare dacă inflația depășește 5%.

Efecte limitate și riscuri potențiale

Cercetătorii subliniază că, începând cu 2021, inflația din România și din Uniunea Europeană a fost determinată în principal de creșterea prețurilor la energie și la materii prime, care au afectat costurile de producție în toate domeniile economice. „Limitarea adaosului comercial, deși aduce un beneficiu temporar, nu abordează cauzele reale ale crizei costului vieții”, explică Markó Balázs, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA. Acesta avertizează că extinderea plafonării adaosului comercial poate avea efecte nedorite, inclusiv creșteri de prețuri la bunurile nealimentare, creșterea ratei falimentelor în sectorul alimentar și chiar lipsuri temporare de alimente.

Potrivit studiilor FSEGA, în timp ce prețurile produselor cu adaos plafonat au scăzut imediat după implementarea măsurilor, acestea nu au avut un impact semnificativ pe termen lung asupra inflației. „Datele arată că prețurile produselor alimentare au crescut rapid după 2023, odată cu introducerea măsurilor menționate: cu aproximativ 5-6% în 2023 și 2024, accelerând spre aproape 8% în 2025”, adaugă Markó Balázs. În același timp, în timp ce prețurile pentru produsele incluse în coșul de bază au înregistrat o stabilizare, celelalte alimente s-au scumpit.

Strategii de retail și soluții propuse

Rácz Béla-Gergely, un alt cercetător din cadrul RoEM-UBB FSEGA, subliniază că retailerii ar putea compensa limitarea marjelor de profit impusă pe alimentele de bază prin aplicarea unor adaosuri comerciale superioare asupra produselor nereglementate, transferând astfel presiunea inflaționistă către restul coșului alimentar. Acesta adaugă că sectorul alimentar din România este dominat de producători mici și de distribuitori de dimensiuni reduse, iar adaosul comercial reflectă în principal costurile cu munca și capitalul, nu puterea de piață a firmelor.

Specialiștii recomandă ca guvernul să se concentreze pe măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, în timp ce Banca Națională ar trebui să aplice politici monetare adecvate. Coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA, Levente Szász, afirmă că „plafonarea adaosului comercial nu adresează cauzele principale ale inflației, deficitul ridicat și creșterea costului energiei și a materiilor prime pe piețele internaționale – astfel, nu poate reduce inflația și nu poate oferi o soluție la criza costului vieții pe termen mediu-lung.” Acesta sugerează, de asemenea, acordarea de ajutoare fixe gospodăriilor cu venituri mici.

Ministrul Agriculturii nu a comentat, până în prezent, declarațiile cercetătorilor, dar a promis că va prezenta un act normativ privind plafonarea adaosului comercial, dacă inflația va depăși pragul de 5%.

Sursa: Economica