Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns la 11.841 de persoane în decembrie 2025, conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Comparativ cu luna precedentă, această cifră a crescut cu 53 de beneficiari. Dintre aceștia, 7.864 primesc pensie și din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), indicând o contribuție parțială la sistemul public.
Magistrații, în fruntea listei pensionarilor
Cea mai numeroasă categorie de beneficiari este formată din magistrați, un grup care numără 5.789 de persoane, din care 2.546 primesc și pensie din BASS. Aceasta nu este doar o statistică, ci o realitate care generează dezbateri aprinse în societate, având în vedere că magistrații au și cea mai mare pensie medie de serviciu, respectiv 25.443 lei. Din această sumă, 7.527 lei provin din BASS, iar restul, 22.294 lei, se suporte din bugetul de stat.
„Pensii de acest nivel sunt dificil de justificat în contextul actual economic, mai ales când comparăm cu alte categorii profesionale”, spune un expert în politici sociale.
Pensionarii din diplomație și Parlament
Un alt grup semnificativ este cel al diplomaților, care beneficiază de 787 pensii de serviciu, cu o pensie medie de 6.976 lei, din care 3.002 lei sunt alocați din bugetul de stat. Pe de altă parte, funcționarii publici parlamentari, numărul cărora se ridică la 870, primesc o pensie medie de 6.230 lei, dintre care 3.541 lei provin de la bugetul de stat.
Aceste cifre suscită întrebări importante despre echitatea sistemului de pensii, în condițiile în care multe persoane din alte sectoare se confruntă cu dificultăți în a-și asigura o pensie decentă.
Reforma pensiilor speciale, în impas
Un alt aspect semnificativ este stagnarea reformei pensiilor speciale pentru magistrați. Curtea Constituțională a amânat de patru ori decizia referitoare la acest subiect, ultimul termen fiind fixat pentru 11 februarie. România se află într-o situație delicată, având în vedere că reforma pensiilor magistraților reprezintă un jalon-cheie în cadrul angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană, în valoare de 231 milioane euro.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat că autoritățile române au trimis o scrisoare oficială Comisiei Europene, prin care justifică întârzierile în procesul de reformă și subliniază voința politică de a implementa schimbările necesare.
„Este un proces complex, dar avem angajamentul de a continua lucrările la această reformă”, a declarat Pîslaru.
Proiecte de reformă pe masa autorităților
Proiectul de reformă aflat în analiză propune schimbări importante pentru sistemul pensiilor speciale ale magistraților. Unul dintre principalele puncte ale proiectului este ajustarea vârstei de pensionare a magistraților la vârsta standard din sistemul public. De exemplu, până pe 31 decembrie 2026, vârsta minimă de pensionare rămâne 49 de ani, urmând ca aceasta să crească treptat până la 65 de ani.
Printre alte modificări se numără creșterea vechimii totale în muncă necesare pentru a beneficia de pensie de serviciu la 35 de ani. Aceste propuneri au fost primite cu unele reticențe, în special din partea reprezentanților sistemului judiciar, care consideră că modificările ar afecta independența judecătorilor.
Sistemul pensiilor speciale rămâne o problemă delicată în România, cu multe variabile de discutat și ajustat. Ca urmare, viitorul acestui sistem nu este în întregime cert, iar autoritățile trebuie să găsească o cale de mijloc care să răspundă atât nevoilor economice, cât și așteptărilor sociale.
