Pensii: Avantaje fiscale, dar economiștii avertizează asupra unei probleme majore

Avantajele fiscale și funcționarea conturilor

Proiectul legislativ prevede înființarea Conturilor Individuale de Investiții pentru Pensie (CIIP), un mecanism voluntar prin care orice persoană cu venituri impozabile poate economisi și investi pe bursă pentru perioada de pensionare. Aceste conturi vor putea fi deschise la societăți de servicii de investiții financiare, iar titularii vor avea libertatea de a alege instrumentele financiare în care să investească, de la acțiuni și obligațiuni până la ETF-uri și alte produse financiare. O caracteristică centrală a proiectului este regimul fiscal favorabil. Câștigurile obținute din investiții, inclusiv dividende, dobânzi sau creșteri de capital, nu vor fi impozitate pe perioada acumulării.

Există două opțiuni fiscale: contribuții deductibile, impozitate la retragere, sau contribuții realizate din venituri deja taxate, caz în care retragerea la pensie nu mai este impozitată. Fondurile vor rămâne în proprietatea titularului și vor putea fi retrase la pensionare sau în situații speciale. În cazul decesului, fondurile sunt transmise moștenitorilor. Inițiatorii proiectului argumentează că această măsură vine ca răspuns la presiunile crescânde asupra sistemului public de pensii, într-un context în care numărul de angajați care contribuie scade, în timp ce numărul de pensionari crește.

Lipsa plafonului, o problemă majoră

Economistul Dragoș Cabat atrage atenția asupra unei lacune majore: absența unui plafon pentru contribuții. El explică că mecanisme similare există în țări precum Marea Britanie, unde funcționează conturile ISA, sau Statele Unite. ”Ce nu am văzut în acest proiect de lege, și este o lipsă majoră, este o limită pentru aceste contribuții. Nu este specificat nicăieri dacă există un plafon anual”, a declarat Cabat. Economistul subliniază că lipsa unui plafon ar putea crea inechități. ”Dacă lași aceste conturi fără limită, nu este corect. Persoanele cu venituri foarte mari ar putea depune sume foarte mari, chiar milioane de euro, care nu ar mai fi taxate. Astfel ajungem la o situație în care unii contribuabili sunt taxați, iar alții nu.”

Cabat subliniază că, în toate țările unde există astfel de sisteme, există și o limită anuală, lucru care lipsește în acest proiect. În plus, economistul a semnalat și neclarități legate de regimul fiscal. ”Există și unele neclarități legate de regimul fiscal. De exemplu, în forma actuală apare că anumite contribuții nu sunt deductibile la stabilirea impozitului, ceea ce este contradictoriu cu scopul unui astfel de mecanism. Ideea este tocmai să existe un avantaj fiscal clar.”

Modele externe și potențialul de adaptare

Economistul consideră că România ar fi putut adapta modele deja existente. ”Nu era nevoie să fie reinventat sistemul, astfel de modele există deja în multe țări și ar putea fi preluate și adaptate. De exemplu, în Marea Britanie, limita anuală este de aproximativ 20.000 de lire, adică în jur de 25.000 de euro.” Inițiativa, per ansamblu, este considerată una bună, dar are aceste lipsuri, adică lipsa unui plafon și clarificarea regimului fiscal. Economiștii mai subliniază importanța educației financiare. ”Este posibil ca o parte dintre români să nu înțeleagă inițial acest mecanism, însă cei mai tineri sau cei deja familiarizați cu investițiile vor adopta treptat astfel de soluții. Educația financiară poate fi susținută ulterior atât de stat, cât și de mediul privat.”