Infecțiile din spitalele românești: un lanț al dezinfecției rupt
În spitalele din România, lupta împotriva infecțiilor asociate asistenței medicale este umbrită de sub-raportare sistemică și de o rezistență la antimicrobiene de trei ori mai mare decât media europeană. Deși dezinfectanții parcurg un traseu birocratic riguros, ajung rar acolo unde sunt necesari, iar conformitatea nu garantează protecția pacienților.
Dezinfectanții trec prin multe filtre, dar ajung rar la patul pacientului
Un flacon de dezinfectant trece prin numeroase etape – aprobare bugetară, licitație, depozitare – înainte de a ajunge pe masa de lucru a personalului medical. Fiecare pas este documentat. Totuși, România înregistrează o discrepanță îngrijorătoare între infecțiile raportate și cele estimate. Ministrul Sănătății a raportat o rată de 3,2% a infecțiilor asociate asistenței medicale la finalul anului 2024. Aceasta este încă sub media europeană de 6-7%, dar diferența nu reflectă performanță, ci sub-raportare.
Realitatea din spatele cifrelor este alarmantă. Probele identificate în spitalele românești au un indice de rezistență la antimicrobiene de 68,7%, depășind de peste trei ori media Uniunii Europene de 21,8%. Puținele infecții detectate sunt disproporționat de periculoase. Discuțiile se concentrează adesea pe tipul de dezinfectant, însă alegerea produsului este doar prima verigă dintr-un lanț de prevenție.
Instruirea și managementul, cheia succesului în combaterea infecțiilor
Prevenirea infecțiilor funcționează doar când sunt aliniate patru componente: produsul corect, protocolul adaptat, personalul instruit și decizia managerială de a investi în prevenție. În România, lanțul se rupe frecvent. Doar 18,5% dintre paturile de spital au dezinfectant la îndemână, comparativ cu media europeană de 49,2%.
Este crucială instruirea adecvată a personalului medical. Un asistent care înțelege importanța timpului de contact și a igienizării complete va aplica corect dezinfectantul. Producători precum KLINTENSIV oferă nu doar produse, ci și proceduri complete de dezinfecție, ghiduri practice și programe de instruire.
Costurile eșecului: o problemă de sistem
La nivel de sistem, prevenția nu este tratată ca o funcție ce trebuie optimizată. Deciziile de achiziție, adesea dictate de criterii financiare, rareori iau în calcul costul real al eșecului. Gestionarea unei singure infecții nosocomiale severe poate costa între 10.000 și 20.000 de euro. La nivel național, pierderile anuale estimate depășesc 100-200 de milioane de euro. Un program integrat de prevenție costă o fracțiune din această sumă.
Pentru a reduce infecțiile din spitale, este necesară o schimbare de paradigmă. Aceasta presupune produse alese corect, protocoale adaptate realității, instruire continuă și evaluare orientată spre rezultate. Dezinfecția medicală nu este doar o problemă chimică sau de management, ci una de sistem care necesită o abordare sistemică pentru a fi rezolvată.
