Cluj 4°C
Paşte, dincolo de ouă roşii: Joimari în Oltenia, Prăgșorul moților, „masa” în Dobrogea
În Săptămâna Mare, dincolo de ceremoniile religioase cunoscute, satele României păstrează obiceiuri străvechi, transmise din generație în generație. De la Joimarii din Oltenia, la Prăgșorul din Ardeal sau tradițiile din Dobrogea, românii respectă datini ancestrale, dând dovadă de o legătură profundă cu trecutul.
Joimari, o călătorie între lumi
În anumite sate din Oltenia și Timocul Sârbesc, noaptea de Joimari, din Joia Mare, marchează o graniță subțire între lumea celor vii și cea a morților. Se crede că în această noapte se deschid mormintele, cerul și porțile Raiului și Iadului. Spiritele celor trecuți în neființă se întorc acasă pentru a petrece Paștele alături de cei dragi, revenind în lumea de dincolo la Înălțare, după ce primesc pomeni.
În satele din Dolj, precum Ohaba și Salcia, ritualul începe încă de miercuri, cu pregătirea meselor, aprinderea focurilor și pomenirea celor adormiți. În Joia Mare, femeile merg la cimitir cu tămâie și resturi vegetale, aprinzând focuri la morminte pentru a le arăta celor morți calea spre lumea celor vii. „Focurile morţilor” încearcă să mențină un echilibru între lumea celor vii și lumea celor morți”, explică Amelia Etegan, șef Secția pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj.
În sudul județului Dolj, la Bechet, se practică „vărsatul ritual de apă”. Femeile marchează cu nuiele de salcie un loc pe malul Jiețului. Aici, ele aruncă apă sub arcadele de salcie, pentru fiecare mort strigat pe nume. Lumânările aprinse sunt lăsate apoi să plutească pe apă sau sunt fixate pe nisip, într-un gest de a încălzi sufletele celor plecați.
Prăgșorul și paza toacei în Țara Moților
În Țara Moților, în special în comuna Bistra din județul Alba, se păstrează unul dintre cele mai vechi obiceiuri pascale – Prăgșorul. Acest ritual, cunoscut și sub numele de „Toaca Paștilor”, atestat în jurul anului 1750, implică o componentă importantă: paza toacei. Aceasta este încredințată unui grup de tineri necăsătoriți, numiți „crai”.
Rolul crailor este de a asigura continuitatea comunității și transmiterea tradiției. Paza se face prin rotație, zi și noapte, iar ideea că toaca ar putea fi „furată” face parte din ritualul ceremonial. Craii trebuie să răscumpere toaca dacă aceasta este „furată”, suportând cheltuielile pentru petrecerea de după Paște. Această practică reprezintă o probă de responsabilitate și maturizare socială a tinerilor. În timpul obiceiului, sunt folosite și „pușcături”, un tip de artificii ritualice, care marchează solemnitatea sărbătorii.
Dobrogea și tradițiile pascale
În Dobrogea, după slujba de Înviere, credincioșii merg la cimitir pentru a aduce Lumină celor dragi plecați din această lume. În unele comunități, oamenii „întind masa” pe morminte, ciocnesc ouă și împart bucate de Paște.
În Tulcea, tradiția spune că nu te poți atinge de bucatele pascale până când acestea nu sunt sfințite la slujba de Înviere, în timp ce în Constanța, masa de Paște este așezată, de obicei, la miezul nopții. Tot în Dobrogea, conform tradiției, este de bun augur să porți o haină nouă sau să îți cumperi un lucru nou de Paște. În unele zone din Moldova, în prima dimineață de Paște, tinerii se spală pe față cu apă în care a stat un ou roșu peste noapte.
La nivel național, Nicușor Dan, președintele României, îndeamnă la respectarea tradițiilor și la promovarea obiceiurilor locale în această perioadă importantă a anului.
