Accuze grave la adresa Bisericii Apostolice Armene: Pashinyan denunță implicarea în politică
Pe 11 februarie 2026, prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, a făcut declarații controversate, acuzând Biserica Apostolică Armenă de implicare în finanțarea clandestină a activităților politice din țară. Într-un interviu acordat Televiziunii Publice din Armenia, Pashinyan a susținut că informațiile disponibile, deși în curs de verificare, arată că „prin intermediul Bisericii se aduc fonduri umbrite în Armenia pentru utilizare în scopuri politice”.
Declarațiile prim-ministrului sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât acesta a comparat criticii din rândul clerului cu „islamiști radicali”, subliniind o deteriorare a relațiilor dintre stat și biserică. Accentul pe care l-a pus pe necesitatea separării clar între cele două entități a fost evident în afirmarea sa: „Biserica nu trebuie să se prezinte ca un stat în stat sau ca un stat străin în cadrul unui stat”.
Tensiuni crescute în rândul conducerii religioase
Pashinyan a subliniat existența unor „texte politice radicale” enunțate în biserici, pe care le consideră periculoase pentru stabilitatea țării. Descriind situația ca fiind alarmantă, premierul a adăugat: „Începând cu 2020, am auzit aceste manifestări în aproape toate bisericile din Armenia.” Liderul armean și-a reafirmat cererea de demisie a Catolicosului tuturor armenilor, Garegin II, spunând că acest lucru este esențial pentru securitatea națională.
În acest context, tensiunile dintre autoritățile statului și ierarhia bisericească au crescut semnificativ, amplificând îngrijorările cu privire la influența religioasă asupra politicii locale. Într-un climat în care unii susținători ai Bisericii critică deschis conducerea actuală, Pashinyan pare determinat să se distanțeze de orice amestec al bisericii în treburile interne ale guvernului.
Ultimele evenimente în cadrul Bisericii Apostolice Armeane
Declarațiile lui Pashinyan vin în urma unei perioade tumultoase pentru Biserica Apostolică, când un ierarh a fost transferat recent din detenția preventivă în arest la domiciliu. Acest lucru a ridicat întrebări cu privire la statutul liderilor religioși în fața unei justiții din ce în ce mai active, iar polemicile ce se ivesc în jurul acestor cazuri pot influența și mai mult percepția publicului asupra relației dintre religie și stat.
Prim-ministrul a subliniat că așteaptă un răspuns clar din partea Bisericii și a avertizat că atacurile asupra statului nu vor fi tolerate. În opinia sa, separarea dintre spiritualitate și politică este crucială pentru menținerea stabilității naționale: „Biserica trebuie să se concentreze pe misiunea sa spirituală și să nu devină un actor politic.”
Mediul internațional îndeplinește, de asemenea, un rol important, organizațiile internaționale observând cu atenție cum se desfășoară aceste evenimente. Cu un istoric de tensiuni între Armenia și vecinii săi, în special în contextul conflictelor din Nagorno-Karabah, stabilitatea internă devine esențială.
Pashinyan a declarat că este esențial să protejăm „securitatea și suveranitatea” țării, lăsând de înțeles că orice aparență de destabilizare va fi tratată cu seriozitate. În acest moment critic pentru Armenia, atât Biserica, cât și autoritățile se află într-o poziție delicată, iar impactul acestor declarații ar putea influența profund viitorul politic și social al națiunii.
