Cluj 24°C
Timișoara 28°C
Iași 25°C
Parlamentul European vrea buget UE cu 10% mai mare: Cât va costa România?
Parlamentul European cere un buget UE mărit pentru perioada 2028-2034
Comisia pentru bugete a Parlamentului European a adoptat poziția sa de negociere pentru bugetul multianual al Uniunii Europene (UE) pentru perioada 2028-2034. Propunerea prevede majorarea acestuia la 1,27% din venitul național brut (VNB) al UE, cu aproximativ 10% mai mult decât propunerea inițială a Comisiei Europene. Această poziție stabilește direcțiile pentru negocierile interinstituționale privind următorul cadru financiar multianual.
Priorități și provocări majore
Eurodeputații argumentează că nivelul bugetar propus este minimul necesar pentru a face față provocărilor actuale. Acestea includ conflictele armate din Europa, presiunile economice și sociale, precum și accelerarea tranzițiilor climatice și digitale. Un element central al propunerii este excluderea costurilor de rambursare a datoriei aferente instrumentului NextGenerationEU din plafonul bugetar. Potrivit estimărilor, aceste cheltuieli se ridică la 0,11% din VNB. Parlamentul susține că aceste fonduri nu ar trebui să diminueze resursele disponibile pentru programele europene.
Distribuirea fondurilor reflectă o încercare de a echilibra noile priorități cu politicile tradiționale. Parlamentul European dorește creșterea finanțării pentru apărare, competitivitate, inovare, infrastructură și sănătate. Totodată, eurodeputații solicită menținerea unor alocări consistente pentru politica agricolă comună, politica de coeziune și fondurile sociale.
Resurse proprii și rolul regiunilor
În ceea ce privește arhitectura bugetară, Parlamentul respinge ideea unei „renationalizări” a bugetului UE. Eurodeputații avertizează că modelul bazat pe planuri naționale individuale ar putea reduce transparența și ar crea competiție între beneficiari. Implicarea autorităților regionale și locale este considerată esențială în implementarea programelor europene.
Propunerea include o componentă importantă privind veniturile bugetare. Parlamentul își reafirmă sprijinul pentru introducerea unor noi resurse proprii, estimând că acestea ar trebui să genereze aproximativ 60 de miliarde de euro anual. Printre opțiunile menționate se numără taxe digitale, extinderea mecanismului de ajustare la frontieră pentru carbon (CBAM) și impozitarea câștigurilor din criptoactive.
Co-raportorul Siegfried Mureșan a declarat că propunerea vizează asigurarea de resurse adecvate pentru noile priorități, menținând în același timp politicile-cheie. Co-raportorul Carla Tavares a subliniat importanța menținerii finanțării pentru politica agricolă comună și fondurile de coeziune. Documentul subliniază și necesitatea menținerii transparenței și controlului democratic asupra bugetului.
După aprobarea în plen, Parlamentul va începe negocierile cu Consiliul Uniunii Europene. Regulamentul privind cadrul financiar multianual necesită acordul statelor membre și consimțământul Parlamentului pentru a fi adoptat. Actualul proces vizează perioada 2028–2034 și urmează propunerii Comisiei din iulie 2025.
Sursa: Economistul.ro
