Parlamentul European blochează bugetul UE până în 2027: Motivul crizei de la Bruxelles
Eurodeputații blochează negocierile pentru bugetul multianual al UE, punând în pericol fonduri de miliarde de euro
Parlamentul European refuză să înceapă discuțiile tehnice pentru noul buget multianual al Uniunii Europene (UE) până când guvernele naționale nu vor stabili valoarea totală a fondurilor disponibile pentru perioada 2028-2034. Miza este uriașă: fără un acord rapid, există riscul întârzierii plăților de miliarde de euro către fermieri, regiunile mai sărace și programele strategice ale UE, chiar de la startul noului exercițiu bugetar.
Strategia eurodeputaților riscă să amâne negocierile decisive până în 2027, într-un moment politic sensibil, marcat inclusiv de alegerile prezidențiale din Franța. Criticii avertizează că această abordare ar putea împinge acordul asupra bugetului în ultimul moment posibil. Un compromis obținut în ultima clipă ar putea afecta plățile către fermieri și regiunile mai puțin dezvoltate.
Blocaj în negocieri: Parlamentul cere claritate financiară
Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului, a subliniat că poziția legislativului rămâne fermă. „Nu vom începe trilogurile cu Consiliul privind legislația sectorială înainte de a avea un acord asupra bugetului și certitudine privind sumele”, a declarat acesta. Parlamentul dorește să clarifice valoarea totală a fondurilor înainte de a discuta detaliile despre modul în care vor fi cheltuiți banii. Această strategie vizează creșterea influenței Parlamentului în negocierile cu statele membre.
Bugetul UE, cunoscut drept Cadrul Financiar Multianual (MFF), este unul dintre cele mai sensibile dosare politice la Bruxelles. O dată la șapte ani, guvernele europene decid să contribuie cu puțin peste 1% din venitul lor național brut la bugetul comun. Fondurile sunt folosite pentru diverse domenii, de la subvenții agricole până la apărare și achiziții strategice.
Poziții divergente: statele membre și prioritățile bugetare
Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034 include finanțări importante pentru apărare și tehnologii strategice, cu scopul de a permite UE să concureze mai eficient cu Statele Unite și China. Parlamentul European, însă, a criticat planul Comisiei, argumentând că acesta comasează mai multe programe și reduce finanțarea agriculturii. Eurodeputații, inclusiv Siegfried Mureșan și Carla Tavares, încearcă să crească influența Parlamentului în negocierile cu statele membre.
În rundele anterioare, statele membre au lăsat pentru final repartizarea sumelor pe fiecare capitol bugetar. De această dată, Parlamentul încearcă să inverseze strategia, cu scopul de a evita concesii timpurii privind structura bugetului înainte de stabilirea valorii totale. Eurodeputații sunt pregătiți să ceară o creștere cu 10% a bugetului propus de Comisie. Cu toate acestea, este puțin probabil ca această strategie să schimbe poziția unor state, precum Germania și Țările de Jos, care doresc reducerea contribuțiilor și cheltuielilor europene.
Presiunea timpului: un calendar strâns pentru un acord
Negocierile bugetare cer un echilibru delicat, mai ales în contextul în care noul buget mută zeci de miliarde de euro către priorități noi. Formal, Parlamentul nu decide dimensiunea bugetului, aceasta fiind stabilită de liderii statelor membre și tratată de obicei la final, tocmai pentru că este tema cea mai sensibilă. Forțele pro-europene doresc ca un acord privind dimensiunea bugetului să fie obținut înainte de alegerile prezidențiale din Franța, programate în primăvara lui 2027.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, își propune un acord până în decembrie 2026. Oficialii europeni admit, însă, în privat, că martie 2027 este un termen mai realist pentru finalizarea negocierilor.