Pacienții, ținta în lupta farmaceutică: „Gata de sacrificii!”

Cerere de transparență totală în accesul la medicamente

Reprezentanții APCR acuză că accesul greoi la medicamente inovatoare este prezentat ca un eșec exclusiv al statului, ignorându-se rolul industriei farmaceutice. Conform președintelui asociației, Cezar Irimia, analiza datelor publicate sub egida EFPIA arată că traseul de la autorizarea europeană la rambursare implică mai mulți pași, iar o parte semnificativă a timpului este consumată înainte de depunerea dosarului de către companii. APCR cere ca întregul lanț de responsabilități să fie clarificat.

Pentru fiecare medicament invocat ca fiind „așteptat de pacienții români”, APCR dorește un răspuns detaliat. Aceștia vor să știe datele autorizării europene, momentul depunerii dosarului în România, durata procesului de depunere, etapele de evaluare și negocieri, precum și cine se face vinovat de întârzieri și cu câte zile. De asemenea, se cere clarificarea ofertelor comerciale, a motivelor pentru care negocierile eșuează și a disponibilității companiilor de a susține mecanisme reale de acces timpuriu pentru pacienții fără alternative.

Statul și industria, chemate la responsabilitate comună

Asociația susține că simpla declarație „statul nu plătește” sau „medicamentele sunt prea scumpe” este insuficientă atunci când este folosită separat de către industrie sau autorități. Pacienții refuză să fie folosiți ca instrument de negociere sau ca argument emoțional în disputa dintre cele două părți. APCR cere industriei farmaceutice aceeași urgență pe care o solicită statului: depunerea rapidă a dosarelor, publicarea termenelor între aprobarea europeană și depunerea în România, explicarea amânărilor lansărilor din motive comerciale și soluții sustenabile pentru negocieri. De asemenea, se solicită asumarea publică a motivelor blocării negocierilor.

Raportul EFPIA/CRA menționează, printre motivele nedepunerii dosarelor, viabilitatea economică, dimensiunea populației eligibile, absența companiei pe piața locală, imposibilitatea recuperării costurilor de lansare și efectele sistemelor de referențiere a prețurilor. Acestea sunt realități economice legitime, dar nu pot fi transformate automat în „blocaj administrativ al statului”.

Accesul real, nu doar bifă pe listă

Autoritățile române sunt criticate pentru administrarea accesului la medicamente prin crize succesive, rectificări și actualizări impredictibile. APCR subliniază că nu este normal ca după o evaluare favorabilă să urmeze luni de incertitudine, ca pacienții să afle din surse neverificate despre terapii aprobate, dar inaccesibile financiar, sau ca accesul la tratament să depindă de viteza cu care un dosar se mișcă între instituții. Introducerea unui medicament în sistem nu este un succes dacă pacientul nu îl poate primi din cauza lipsei protocoalelor, testării, infrastructurii sau bugetului.

APCR propune instituirea unui mecanism public de monitorizare pentru fiecare terapie inovatoare, denumit „Cronometrul Adevărului”. Acesta ar trebui să arate, etapă cu etapă, data autorizării europene, data depunerii dosarului de către companie, durata evaluării și negocierilor, decizia de compensare și, în final, data la care primul pacient român a primit efectiv tratamentul. Acest mecanism ar face ca fiecare zi de întârziere să aibă un responsabil nominal, eliminând manipularea cifrelor.

Afirmația conform căreia fiecare euro investit în medicamente inovatoare ar genera opt euro în beneficii economice și sociale necesită o analiză completă a metodologiei și ipotezelor economice. APCR nu contestă valoarea inovației, dar diferențiază valoarea terapeutică de preț, subliniind necesitatea negocierii prețului și a impactului bugetar pentru sustenabilitatea pe termen lung a sistemului. Asociația cere atât autorităților să finanțeze sănătatea și să ia decizii la timp, cât și industriei farmaceutice să ofere transparență, să comunice clar etapele parcurse și contribuția lor la accelerarea accesului pacienților.

Sursa: Sanatateabuzoiana.ro