Pace – Întâi România dă MOȚIUNEA GATA: Bolojan, DEZAMĂGIT de debutul guvernării
Grupul parlamentar Pace – Întâi România va depune săptămâna viitoare o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Anunțul vine pe fondul unor tensiuni politice sporite și a speculațiilor privind viitorul coaliției de guvernare. Semnarea moțiunii depinde de obținerea numărului necesar de voturi, cu sprijinul potențial al partidelor AUR, POT și SOS.
Strategii politice și alianțe
Pentru a depune o moțiune de cenzură, sunt necesare 116 semnături de parlamentari. Grupul Pace – Întâi România dispune doar de 12 parlamentari. AUR are 90 de parlamentari, iar parlamentarii neafiliați sunt 22. SOS România are 15 deputați, iar POT are 14. Clement Sava, senatorul Pace, a declarat că se așteaptă să obțină semnături de la AUR și neafiliați, dar și de la eventuale voturi de la POT și SOS.
Partidul AUR a anunțat că va depune o moțiune de cenzură separată peste o lună. Petrișor Peiu, reprezentant AUR, a menționat că partidul nu s-a consultat cu Pace, astfel încât nu va participa la moțiunea de cenzură planificată pentru săptămâna viitoare. Liderul POT, Răzvan Chiriță, a menționat că nu a discutat cu reprezentanții grupului Pace. El a adăugat că va analiza oportunitatea politică și conținutul moțiunii înainte de a lua o decizie.
Contextul politic și calendarul
Anunțul depunerii moțiunii vine cu doar câteva zile înainte ca Partidul Social Democrat (PSD) să decidă dacă va rămâne la guvernare și, în cazul afirmativ, în ce formă. Consultarea internă a PSD este programată pentru 20 aprilie.
Petrișor Peiu a precizat că AUR intenționează să depună moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan în fiecare sesiune parlamentară. În actuala sesiune, moțiunea ar urma să fie depusă în luna mai, după ce vor fi anunțate datele oficiale privind economia. Se are în vedere, în principiu, ca dezbaterea să aibă loc în jurul datei de 13 mai, sau ulterior, odată cu prezentarea rezultatelor pe trimestrul întâi.
În prezent, liderii politici negociază și evaluează diferite strategii pentru a-și atinge obiectivele politice în contextul unor posibile schimbări în guvernare.