“Cuvântul anului 2025” ales de Oxford a fost anunțat recent, și surprinde puțin pe mulți: “rage bait”. Acest termen se referă la conținutul online care are scopul de a provoca reacții emoționale puternice, precum furia sau frica, în rândul cititorilor sau utilizatorilor de internet. Potrivit Oxford, acest gen de conținut “nu ne mai informează, ci doar apasă butoane emoționale”, cum ar fi titluri provocatoare, opinii radicale și comentarii care pot fi considerate iritante.
Persoana care a făcut această declarație este un observator atent al tendințelor online, care a remarcat că “găsești peste tot asta în online”. El a subliniat că acest gen de manipulare nu se limitează la politică, ci s-a extins și în marketing, unde branduri respectabile utilizează reclame care exploatează aceleași butoane emoționale. “Acest gen de manipulare s-a mutat de la politică… la marketing”, a afirmat el, subliniind că tehnologia, în special inteligența artificială (AI), poate genera conținut care să aibă impact, “poate genera sute de variante, câte una potrivită pentru fiecare tip de personalitate și stare”.
Implicațiile acestei tendințe sunt profund negative, deoarece pot duce la o exploatare a emoțiilor utilizatorilor, făcându-i să reacționeze impulsiv, în loc de a alege să reflecteze sau să considere informațiile prezentate. “Reacționezi, nu alegi”, a subliniat observatorul, adăugând că acest lucru poate duce la o stare de “consumat, obosit, golit”. În acest context, utilizatorii de internet sunt încurajați să fie conștienți de această manipulare și să își controleze reacțiile, alegând să “respire și să iasă din online” atunci când simt că sunt manipulate emoțional.
Înainte de a fi cunoscut pentru această declarație, persoana în cauză a fost activă în domeniul analizei tendințelor online și a efectelor tehnologiei asupra societății. În contextul actual, în care informația și manipularea emotională sunt la ordinea zilei, această perspectivă este mai relevantă ca niciodată.
În perioada următoare, se așteaptă ca dezbaterile despre implicațiile “rage bait”-ului să continue, atât în mediul academic, cât și în spațiul public. În timp ce unii pot considera că acest tip de conținut este o reflectare a libertății de exprimare, alții subliniază necesitatea unei abordări mai responsabile și conștiente a producerii și consumului de informație online. Oricum, este clar că utilizatorii de internet trebuie să fie conștienți de această tendință și să ia măsuri pentru a-și proteja propriile emoții și percepții, astfel încât să poată naviga în siguranță prin peisajul informațional actual.
