Cer senin Cluj 2°C Ploaie moderată Timișoara 6°C Cer senin Iași 2°C Cer senin Constanța 2°C
ULTIMA ORA
Orban, 16 ani la putere: De ce are nevoia constantă să se radicalizeze?
Diverse

Orban, 16 ani la putere: De ce are nevoia constantă să se radicalizeze?

10 aprilie 2026, 23:50 Mihai Constantinescu

Viktor Orban, premierul Ungariei de 16 ani, se confruntă cu o provocare majoră: sondajele indică o posibilă înfrângere în alegerile din 12 aprilie. Niciun alt lider din Uniunea Europeană nu a condus o țară pentru o perioadă atât de lungă de timp. Miza scrutinului este uriașă, iar rezultatul ar putea schimba fundamental peisajul politic al Ungariei.

Ascensiunea și transformarea lui Orban

Viktor Orban, la 35 de ani, a devenit cel mai tânăr prim-ministru al Ungariei. După două înfrângeri consecutive, acesta și-a schimbat radical viziunea politică și strategia electorală. Din 2010, Orban a transformat Ungaria într-un „regim hibrid de autocrație electorală”, conform Parlamentului European. Orban însuși a folosit termeni precum „democrație iliberală” și „libertate creștină” pentru a descrie sistemul său.

Orban a avut o relație tensionată cu Uniunea Europeană, blocând finanțări vitale pentru Kiev, în contextul războiului din Ucraina. În același timp, a cultivat relații strânse cu lideri internaționali puternici. Este considerat cel mai apropiat partener al lui Vladimir Putin în UE și a beneficiat de susținerea lui Donald Trump.

Relația cu Bruxelles-ul și izolarea europeană

Antagonismul față de Bruxelles i-a adus sprijin din partea multor unguri, dar Orban a devenit o figură tot mai izolată printre liderii europeni. Ministrul său de Externe, Peter Szijjarto, a recunoscut că a împărtășit detalii ale reuniunilor UE cu omologul său rus, Serghei Lavrov, numind aceste discuții „diplomație de zi cu zi”. Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, a afirmat: „Orban și ministrul său de Externe au părăsit Europa demult”.

Carisma sa a fost un element-cheie al succesului, dar sondajele sugerează că mulți dintre susținătorii săi au obosit. Orban a fost huiduit în timpul unui discurs de campanie în martie, o reacție neobișnuită.

De la democrat la lider controversat

Orban, la începutul carierei sale politice, a fost un susținător al democrației liberale. Însă, de-a lungul anilor, a adoptat o platformă naționalistă și anti-liberală. A avut o relație strânsă cu Roger Scruton, filozoful conservator de la Universitatea Oxford. După două înfrângeri electorale, acesta a învățat lecțiile.

Orban a folosit criza economică globală din 2010 pentru a reveni la putere, de atunci câștigând patru alegeri consecutive. El a modificat legi și constituția, securizând economia, dar proiectele sale costisitoare au fost plasate în mâinile apropiaților. Fidesz, partidul său, a preluat controlul asupra mass-media, iar Ungaria a fost etichetată de Transparency International drept cea mai coruptă țară din UE.

Orban s-a distanțat de colegii din UE din cauza conflictelor legate de Ucraina. Sandor Csintalan, un fost aliat devenit critic, a vorbit despre „nevoia sa constantă de a se radicaliza”. În prezent, în contextul alegerilor din 12 aprilie, Ucraina a devenit un punct central al campaniei sale.