Oceanele fierbinți: August a rupt toate recordurile de temperatură

Conform Descopera: Temperatura oceanelor, la noi maxime istorice

Temperatura medie zilnică a suprafeței oceanelor a atins un nou record, în timp ce un ghețar major din Groenlanda a pierdut o suprafață de gheață comparabilă cu Manhattanul. Aceste observații, semnalate de Autoritatea Națională pentru Cercetare, oferă indicii despre transformările profunde prin care trece sistemul climatic global.

La data de 22 august, temperatura medie zilnică a suprafeței oceanului, în regiunile cuprinse între 60 de grade latitudine sudică și 60 de grade latitudine nordică, a înregistrat 21,1 grade Celsius. Această valoare, conform datelor Copernicus Climate Change Service, depășește precedentul record de 21,09 grade stabilit în martie 2024. Fenomenul este cu atât mai neobișnuit cu cât temperatura medie a suprafeței oceanelor atinge de regulă maximul anual în lunile martie-aprilie, nu în august. Noul record survine în contextul dezvoltării unui episod El Nino în Pacificul tropical.

Oceanele joacă un rol crucial în absorbția surplusului de căldură acumulat în sistemul climatic. Încălzirea lor poate declanșa valuri de căldură marine, afectând grav ecosistemele și contribuind la intensificarea fenomenelor meteorologice extreme.

Desprinderi masive de gheață în Arctica

Un alt eveniment de amploare s-a produs pe 4 august, când aproximativ 76 de kilometri pătrați din limba plutitoare a ghețarului Petermann, situat în nord-vestul Groenlandei, s-au desprins în Oceanul Arctic. Acesta este cel mai mare eveniment de pierdere a gheții plutitoare înregistrat la acest ghețar după anul 2012 și cel mai semnificativ fenomen de desprindere de gheață observat în Arctica după 2020. Grosimea gheții în zonă poate ajunge la aproximativ 150 de metri.

Cercetări românești pentru înțelegerea climei

Transformările climatice actuale sunt analizate în contextul stabilității circulației meridionale de răsturnare din Atlantic (AMOC). Un studiu publicat în Nature Climate Change sugerează că stabilitatea acestui sistem depinde de amploarea și rapiditatea încălzirii globale. O creștere accelerată a temperaturilor ar putea antrena sistemul către un prag critic la temperaturi mai scăzute decât în cazul unei încălziri lente.

România contribuie activ la cercetarea acestor mecanisme prin studiile desfășurate la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române. Cercetători precum Silviu Constantin și Virgil Drăgușin utilizează stalagmite din peșterile Carpaților pentru a reconstitui evoluția climei nord-atlantice pe parcursul a mii sau zeci de mii de ani. Arhivele climatice naturale, precum cea din Peștera Cloșani, oferă informații valoroase despre schimbările climatice și circulația atmosferică din trecutul Europei de Est și al Atlanticului de Nord.

Datele provenite din sateliți, măsurătorile oceanice și arhivele naturale indică, din perspective complementare, o transformare climatică ale cărei efecte se acumulează progresiv în timp.

Sursa: Descopera