Obiceiuri NEȘTIUTE din Noaptea de Înviere: Ce tradiții ascunde România

Obiceiuri centrale în noaptea de Înviere

Mersul la biserică pentru a lua Lumina Sfântă este unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri. În jurul miezului nopții, preotul iese din altar cu lumânarea aprinsă și rostește „Veniți de luați lumină!”. Credincioșii își aprind lumânările din lumina adusă de la Ierusalim și o duc acasă cu grijă.

Lumina Sfântă este considerată de mulți a fi un simbol al protecției și este păstrată cu grijă. Totodată, mulți creștini merg la biserică cu coșuri pline cu bucate tradiționale, pe care preotul le sfințește pentru a fi consumate la masa de Paște.

Tradiții regionale specifice

Pe lângă aceste obiceiuri comune, specificul fiecărei zone a țării aduce propriile tradiții. În Maramureș, în anumite localități, clopotele bisericilor sunt trase toată noaptea. În Bucovina, fetele pun sub pernă o ramură sfințită de salcie pentru a-și visa ursitul.

În Muntenia și Oltenia, se aprind focuri în curți sau pe dealuri, ca simbol al luminii și purificării. În Banat, bătrânii păstrează obiceiul de a merge cu lumina la cimitir, aprinzând lumânări la mormintele celor dragi. În trecut, fetele tinere aduceau flori la biserică în noaptea de Înviere, lăsându-le în fața icoanelor pentru noroc în dragoste.

În zona de câmpie, prima apă de dimineață este luată din fântână „cu lumina în mână”, pentru binecuvântare. Totodată, în multe sate, lumina de Înviere este folosită pentru a face semnul crucii pe grindă, ca protecție a casei.

Paștele în 2026

În contextul politic actual, cu Nicușor Dan în funcția de Președinte al României și Ilie Bolojan ca Prim-Ministru, sărbătorile pascale din 2026 se desfășoară într-o atmosferă de așteptare. Marcel Ciolacu și George Simion, președinții partidelor de guvernământ și de opoziție, au transmis cuvinte de încurajare. Călin Georgescu rămâne un personaj controversat în peisajul politic dar nu a făcut declarații publice.