Cluj 4°C
Timișoara 11°C
Constanța 4°C
Oamenii de știință, înșelați? Genele contează mai mult decât credeai!
Oamenii de știință au descoperit că genetica ar putea juca un rol mult mai important în determinarea longevității umane decât se credea anterior. Un nou studiu sugerează că genele pot fi responsabile pentru aproximativ jumătate din diferențele privind durata de viață a oamenilor, dublând estimările anterioare. Această descoperire ar putea schimba modul în care oamenii de știință înțeleg îmbătrânirea și ar putea deschide noi căi pentru intervenții terapeutice.
O influență genetică subestimată
Cercetările anterioare estimau că factorii genetici contribuiau cu 20% până la 25% la diferențele de durată a vieții, unele studii indicând chiar o cifră sub 10%. Noul studiu, publicat în revista Science, contestă aceste estimări. Cercetătorii au analizat date ample despre gemeni din Suedia și Danemarca, inclusiv gemeni crescuți separat, pentru a distinge mai bine influențele genetice de cele de mediu. Această abordare a permis separarea mai precisă a influențelor genetice de cele de mediu.
Studiul a fost condus de Ben Shenhar de la Institutul Weizmann. Echipa a folosit modele matematice și simulări pentru a filtra decesele cauzate de accidente și alte cauze externe. Prin eliminarea acestor influențe externe, cercetătorii au evidențiat un semnal genetic mult mai puternic. Rezultatele se aliniază cu observațiile din alte trăsături umane complexe și din studiile pe animale.
De ce estimările anterioare au fost incorecte
Estimările anterioare au fost, în parte, distorsionate de ceea ce oamenii de știință numesc mortalitate extrinsecă – decese cauzate de accidente, infecții și factori de mediu. Baze de date mai vechi nu includeau cauze detaliate ale decesului, ceea ce îngreuna separarea acestor influențe externe de procesul de îmbătrânire biologică. Pentru a remedia această problemă, cercetătorii au dezvoltat o nouă metodă analitică, utilizând simulări de gemeni virtuali.
Prin această metodă, a fost posibilă distincția între decesele legate de îmbătrânire și cele cauzate de factori externi. Spre exemplu, până la vârsta de 80 de ani, riscul de a muri din cauza demenței prezintă o ereditate de aproximativ 70%, semnificativ mai mare decât cea a cancerului sau a bolilor de inimă.
Implicații pentru cercetare
Dacă genetica joacă un rol mai mare în longevitate decât s-a presupus, acest lucru încurajează căutarea genelor specifice care influențează durata de viață. „În schimb, dacă ereditatea este ridicată, acest lucru creează un stimulent pentru a căuta variante de gene care prelungesc durata de viață, pentru a înțelege biologia îmbătrânirii și, potențial, pentru a o aborda terapeutic”, a declarat Shenhar. Această descoperire ar putea duce la dezvoltarea unor noi tratamente și strategii pentru a prelungi durata de viață sănătoasă.
