Rapoarte contradictorii despre literația digitală și științifică a elevilor din România
Două rapoarte recent lansate de Ministerul Educației și Cercetării, în colaborare cu UNICEF, prezintă un tablou contradictoriu despre literația digitală și științifică a elevilor din România. Documentele, care totalizează peste 270 de pagini, sunt prezentate ca un “diagnostic național” al sistemului de educație, dar conțin informații disparate, în funcție de publicul țintă.
Metodologia și rezultatele testărilor
Potrivit comunicatului UNICEF, “rapoartele reprezintă un diagnostic de sistem menit să arate cât de bine pot aplica elevii competențele, dobândite atât în școală, cât și în afara ei, în situații reale”. Totuși, rapoartele propriu-zise precizează că evaluarea nu măsoară ce au învățat elevii la școală și nu poate fi folosită pentru concluzii despre curriculum sau performanță școlară. De asemenea, documentele transmise anterior școlilor, profesorilor și părinților spun explicit că elevii sunt testați din materia parcursă în anul școlar anterior. Această diferență de mesaj este esențială pentru a înțelege ce arată și ce nu arată datele prezentate.
Prezentarea rezultatelor și consecințele
Rapoartele au fost lansate la Biblioteca Centrală Universitară din București, într-un eveniment închis, fără invitații adresate presei și fără o sesiune publică de întrebări. Informațiile despre rezultate au fost comunicate ulterior prin comunicatele UNICEF și ale Ministerului Educației și Cercetării. Potrivit propriilor precizări metodologice, rapoartele nu pot fi folosite pentru a evalua performanța școlilor, profesorilor sau elevilor în mod individual, nu pot susține concluzii la nivel județean și nu pot fi corelate direct cu parcurgerea programei școlare. În acest context, este esențial să se înțeleagă limitele și implicațiile acestor rapoarte, pentru a evita interpretări eronate sau utilizări neadecvate a datelor prezentate.
Perspective și următorii pași
Încontextul în care sistemul de educație din România se confruntă cu multiple provocări, este crucial să se înțeleagă corectinformațiile prezentate în aceste rapoarte și să se identifice soluții eficiente pentru îmbunătățirea literației digitale și științifice a elevilor. Prin urmare, este necesară o abordare responsabilă și riguroasă a datelor prezentate, pentru a evita interpretări eronate sau utilizări neadecvate și pentru a fundamenta politici educaționale și direcții de acțiune bazate pe dovezi.
