Cluj 8°C
Constanța 8°C
O „prăpastie verde” separă BOGĂȚII de SĂRACI: Copacii, un LUX în Europa
Accesul la spații verzi și copaci devine un lux în orașele europene, dezvăluie un studiu recent. Cercetările arată o „prăpastie verde” tot mai accentuată între locuitorii din zonele bogate și cei din zonele mai puțin favorizate. Problema ridică semne de întrebare nu doar din perspectiva confortului, ci și a sănătății publice și a mediului.
Inegalități în accesul la natură
Studiul, realizat de cercetători ai Comisiei Europene și ai Universității din Copenhaga, a analizat date din 862 de orașe europene. Rezultatele sunt îngrijorătoare: mai puțin de 15% dintre locuitori beneficiază de un acces adecvat la copaci, umbră și spații verzi. Această situație accentuează inegalitățile sociale și creează un decalaj evident între comunități.
Venitul pare să fie un factor determinant. Persoanele cu resurse financiare mai mari au, în general, acces mai bun la spații verzi și zone împădurite. Orașele din nord-vestul Europei, precum Helsinki sau Munchen, par să se descurce mai bine decât cele din sudul și estul continentului, cum ar fi Atena sau Cordoba.
Principiul „3-30-300” și realitatea europeană
Urbanismul european se confruntă cu dificultăți în respectarea principiului „3-30-300”. Acesta presupune ca fiecare locuitor să poată vedea cel puțin trei copaci maturi de la fereastră, ca arborii să acopere 30% din suprafața cartierelor și ca fiecare persoană să locuiască la maximum 300 de metri de un parc sau o grădină publică. Acesta este un indicator important pentru calitatea vieții și sănătatea locuitorilor.
Schimbările climatice amplifică importanța zonelor verzi în orașe. Copacii și spațiile verzi contribuie la reducerea efectului de insulă de căldură urbană, îmbunătățesc calitatea aerului și diminuează poluarea fonică. Din păcate, multe orașe europene nu dispun de suficiente resurse pentru a implementa măsurile necesare.
Viitorul spațiilor verzi urbane
Uniunea Europeană impune statelor membre să prevină pierderea spațiilor verzi urbane până în 2030 și să crească treptat suprafața acestora. Cu toate acestea, punerea în aplicare a acestor măsuri rămâne o provocare. Multe orașe se confruntă cu presiuni legate de dezvoltarea imobiliară și cu lipsa fondurilor necesare pentru proiecte de înverzire.
Decalajul „verde” dintre diferitele zone urbane este o realitate. Este necesară o abordare integrată, care să implice autoritățile locale, companiile de construcții și cetățenii, pentru a asigura un acces echitabil la natură pentru toți locuitorii.
