Nuclearul, „mainstream” în Europa: Trei proiecte colosale vin în România

Extinderea nuclearului în context european

La nivel european, se observă o schimbare. Bruxelles-ul începe să considere energia nucleară ca o componentă a politicii energetice comune. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat o garanție de 200 de milioane de euro pentru investiții private în tehnologii nucleare inovatoare. Aceasta face parte dintr-un efort mai amplu de îmbunătățire a condițiilor de investiții pentru sectorul nuclear european.

Cu toate acestea, suma menționată are o valoare mai degrabă simbolică pentru România, comparativ cu dimensiunea proiectelor aflate în discuție, care se ridică la miliarde de euro. Uniunea Europeană avea în operare 101 reactoare nucleare în 12 state membre la finalul lui 2024. Aceste reactoare au furnizat în 2023 aproximativ 23% din electricitatea produsă în UE.

Cernavodă și Doicești, între planuri ambițioase și teste

România este una dintre puținele țări care intenționează să avanseze simultan pe mai multe direcții în producția de energie nucleară. Prioritatea majoră este extinderea duratei de viață a Unității 1 de la Cernavodă. Contractul pentru retehnologizare, evaluat la circa 1,9 miliarde de euro, include lucrări ample. Acestea variază de la proiectare și achiziții până la retubare și modernizarea infrastructurii. Reactorul urmează să fie oprit în 2027 și repornit în 2029, creând un gol temporar de capacitate.

În paralel, România vizează extinderea capacității nucleare existente prin proiectul unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Investiția este estimată la aproximativ 7 miliarde de euro pentru două reactoare de circa 700 MW fiecare. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că proiectul va fi finanțat printr-o combinație de credite externe și mecanisme de sprijin pentru prețul energiei. El a menționat că proiectul ar putea adăuga încă două noi reactoare nucleare în 2033-2034.

România dorește să joace un rol important în dezvoltarea reactoarelor modulare mici. Proiectul de la Doicești, prin RoPower Nuclear SA, unde Nuclearelectrica deține 50%, se află într-o etapă pre-EPC. Configurația anunțată este de 462 MW, corespunzătoare unui sistem cu șase module de câte 77 MW. Cosmin Ghiță, director general SN Nuclearelectrica, a subliniat importanța proiectului de la Doicești pentru poziționarea României pe harta internațională a industriei nucleare.

Radu Mustață, energy & power development leader Marsh pentru Europa Centrală și de Est, a menționat că proiectele nucleare întâmpină adesea întârzieri și depășiri de costuri. Din acest motiv, el consideră că mecanismele de sprijin care reduc riscurile investiționale sunt esențiale. Marius Cara, head of EIB Group Office România, a estimat necesarul de finanțare pentru modernizarea reactoarelor 1 și 2 și pentru construirea de reactoare noi la aproximativ 10 miliarde de euro.

Pe lângă producția de energie, programul nuclear românesc include și investiții în infrastructura de siguranță și în ciclul combustibilului. Alice Mariana Dima, director în cadrul Nuclear and Radioactive Waste Agency, a menționat strategia privind gestionarea deșeurilor radioactive. Aceasta include construcția a două instalații pentru depozitarea deșeurilor provenite din ciclul combustibilului nuclear.

Cosmin Ghiță, CEO al Nuclearelectrica, consideră că capitalul uman este miza reală pentru succesul programului nuclear. Dan Șerbănescu, CTO al RoPower Nuclear, a subliniat importanța pregătirii operatorilor pentru noile tehnologii, menționând accentul pus pe roboți.

Potrivit planurilor, retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă va începe în 2027.

Sursa: Ziarul Financiar