Câțiva nori Cluj 2°C Cer senin Timișoara 6°C Cer senin Iași 1°C Cer senin Constanța 2°C
ULTIMA ORA
Modernizare la Cluj: Primul muzeu etnografic din România, reînviat Mihai Neșu, lupta cu suferința: Cum și-a transformat drama în… Orion, capsula istorică Artemis II, a amerizat cu succes după… Imagini-șoc cu arbitrul acuzat de fraudă: „S-a înregistrat ce-ai spus?” Proiect legislativ: Stăpânii de câini, puși la noi reguli în… Bunul public al omenirii: Ce înseamnă și ce implică pentru… CTP, șocat de imaginea europeană a lui Mircea Lucescu la… Se reface pe harta geopolitică „NATO musulman”? Planurile Golfului după… Modernizare la Cluj: Primul muzeu etnografic din România, reînviat Mihai Neșu, lupta cu suferința: Cum și-a transformat drama în… Orion, capsula istorică Artemis II, a amerizat cu succes după… Imagini-șoc cu arbitrul acuzat de fraudă: „S-a înregistrat ce-ai spus?” Proiect legislativ: Stăpânii de câini, puși la noi reguli în… Bunul public al omenirii: Ce înseamnă și ce implică pentru… CTP, șocat de imaginea europeană a lui Mircea Lucescu la… Se reface pe harta geopolitică „NATO musulman”? Planurile Golfului după…
Război în Iran, ziua 42: SUA, profituri record. Netanyahu vrea dialog cu Libanul
Societate

Nouă cuvinte fatale: Ce a spus Donald Trump înainte de atacul în Iran

11 aprilie 2026, 00:55 Mihai Constantinescu

Un drum lung spre decizia finală a condus la declanșarea operațiunilor militare împotriva Iranului, o decizie luată de fostul președinte american Donald Trump, în pofida avertismentelor din partea serviciilor de informații și a dezbaterilor aprinse în cadrul echipei sale. Totul a pornit de la o întâlnire cheie la Casa Albă, în februarie 2025, când premierul israelian Benjamin Netanyahu a prezentat un plan detaliat pentru un atac comun.

O viziune optimistă, dar cu semne de întrebare

Planul lui Netanyahu promitea distrugerea rapidă a programului de rachete iranian și slăbirea regimului de la Teheran, generând premise pentru o revoltă internă. Prezentarea a avut un impact puternic asupra lui Trump, care a replicat simplu: „Sună bine pentru mine”. Decizia lui Trump de a interveni militar a fost influențată și de dorința de a elimina amenințarea nucleară iraniană, dar și de a distruge capacitățile militare ale Iranului.

Cu toate acestea, serviciile de informații americane au avut rezerve. Directorul CIA, John Ratcliffe, a catalogat scenariul unei revolte populare ca fiind „nerealist”. Generalul Caine a adăugat o notă de scepticism, menționând experiența cu israelienii, care „exagerează” adesea în planurile lor. Această evaluare prudentă nu a schimbat însă decizia președintelui Trump, care părea hotărât de mai mult timp.

Diviziuni și dezbateri în echipa prezidențială

Pe măsură ce discuțiile au avansat, diviziunile în cadrul administrației Trump au devenit evidente. JD Vance s-a opus ferm unui război extins, în timp ce Pete Hegseth a susținut intervenția. Marco Rubio a adoptat o poziție intermediară. Generalul Caine a subliniat riscurile unui conflict major, inclusiv epuizarea stocurilor de armament american și posibilitatea blocării Strâmtorii Ormuz.

În ciuda acestor avertismente, Trump a rămas convins că o intervenție ar fi una rapidă și decisivă. Această convingere a fost alimentată de încrederea în superioritatea militară americană și de evaluările optimiste venite din Israel.

Ultima ședință și ordinul final

În ultima ședință, pe 26 februarie, la Casa Albă, chiar și opozanții au cedat în fața deciziei iminente. JD Vance a fost de acord să susțină decizia, chiar dacă nu era de acord.

În dimineața următoare, la bordul Air Force One, cu doar câteva minute înainte de termenul limită stabilit de militari, Donald Trump a dat ordinul final: „Operation Epic Fury is approved. No interruptions. Good luck.” Aceste cuvinte au marcat începutul operațiunii militare împotriva Iranului.

Articole similare