Creșterea prețurilor la energie va alimenta inflația în Europa Centrală și de Est și va amâna scăderea dobânzilor
Creșterea prețurilor globale la energie va împinge inflația în economiile din Europa Centrală și de Est (ECE) peste țintele băncilor centrale în acest an, anticipând totodată o amânare a reducerilor ratelor dobânzilor. O analiză realizată de specialiști în economie sugerează că regiunea va resimți efectele, deși impactul asupra creșterii economice ar putea fi mai redus decât în perioada 2022-2023, când inflația a generat o recesiune profundă.
nn
„Ne-am revizuit prognoza de creștere a PIB-ului pentru 2026 în scădere cu 0,3–0,5 puncte procentuale”, menționează analiștii. Deși regiunea este mai bine pregătită să absoarbă un șoc energetic comparativ cu 2022, o creștere mai mare și constantă a inflației ar conduce la majorarea ratelor dobânzilor. În cazul României, se estimează un impact de -0,2 puncte procentuale în scenariul de bază și de -0,7 în scenariul advers.
Efectele noului șoc energetic se vor resimți pe facturile populației
Impactul inflaționist se va manifesta prin facturile la combustibil și energie ale gospodăriilor. Economiștii prevăd o creștere suplimentară a inflației alimentare și de bază în scenariul advers. Facturile pentru utilități în Europa Centrală și de Est sunt puternic reglementate, cu ajustări întârziate, astfel încât o parte semnificativă a șocului energetic din acest an s-ar putea să nu se reflecte pe deplin până în 2027, mai ales în Polonia.
nn
„Tarifele energetice din România și țările baltice au fost mai sensibile la șocul energetic din 2022, astfel încât impactul inflaționist imediat ar putea fi mai mare”, avertizează specialiștii. Economiile ECE au pornit în acest nou șoc cu un avânt puternic de dezinflație, ratele inflației scăzând sub țintele băncilor centrale la începutul anului.
nn
În scenariul de bază, se estimează o creștere a inflației în ECE la 4–5% an/an în a doua jumătate a anului. „Inflația va fi cu 0,3–0,5 puncte procentuale mai mare în 2026 decât anticipasem anterior” și cu 0,3 puncte procentuale mai mare în 2027. În acest context, băncile centrale vor menține ratele dobânzilor neschimbate până în 2027, în loc să le reducă, așa cum era anticipat anterior.
Polonia, un exemplu de reziliență în fața crizei energetice
Industria va fi afectată direct de costurile energetice crescute și indirect de cererea internă și de export mai slabă.
nn
Interesant este cazul Poloniei, unde industria și-a crescut competitivitatea, absorbând șocul prețurilor generate de invazia Ucrainei de către Rusia. În cazul României, criza energetică a dus la o scădere semnificativă a producției industriale. „Polonia are un sector industrial intens consumator de energie, dar acest lucru nu implică neapărat o vulnerabilitate mai mare, deoarece producția industrială intens energetică a performat mult mai bine din 2021 decât în alte țări”, se arată în raport.
nn
Statele baltice au înregistrat cea mai accentuată pierdere de competitivitate la export din 2021, cu scăderi clare ale exporturilor de bunuri în Estonia și Lituania. Un nou șoc energetic ar putea eroda și mai mult competitivitatea și ar putea menține stagnarea convergenței veniturilor.
nn
Pentru România, se anticipează o creștere mai mică a PIB-ului. În scenariul advers, se estimează ca creșterea economică să fie cu 1,0 punct procentual mai mică până în 2027, cu un impact mai pronunțat în țările baltice. Creșterea prețurilor mărfurilor din Europa este influențată și de conflictul din Orientul Mijlociu, generând creșteri de prețuri, cum ar fi de 50% la petrol și 85% la gaze.
