Noi date despre reforma localităților: Ce se schimbă în Moldova

Autoritățile din Republica Moldova au făcut publice noi detalii despre reforma administrativ-teritorială, care vizează comasarea localităților și reducerea numărului de raioane. Noile reglementări permit localităților să decidă singure centrul administrativ și denumirea noii unități create în urma procesului de comasare voluntară. De asemenea, condiția privind distanța maximă de 25 de kilometri între localități a fost eliminată.

Principalele modificări ale reformei

Proiectul de reformă, lansat de guvernul de la Chișinău, urmărește să reducă numărul raioanelor de la 32 la 10 și să comaseze sute de localități. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a prezentat în Parlament modificările la Legea privind amalgamarea voluntară. Acesta a menționat că, în urma discuțiilor cu aleșii locali, procedura de vot în consiliile locale a fost simplificată. Mai mult, aleșii locali își pot duce mandatul până la capăt chiar dacă inițiază amalgamarea.

Modificările au generat dezbateri în Parlament. Deputații au exprimat îngrijorări cu privire la eventualele cheltuieli suplimentare pentru cetățeni și companii, generate de schimbarea denumirilor administrative. În replică, Alexei Buzu a asigurat că autoritățile colaborează cu instituțiile competente pentru a aplica schimbările automat, evitând astfel necesitatea reînnoirii documentelor.

Reacții și Critici

În cadrul dezbaterilor, un deputat al fracțiunii Alternativa a criticat abordarea reformei, subliniind importanța includerii partajării competențelor și a resurselor financiare, nu doar a reducerii numărului de primării sau raioane. Alexei Buzu a explicat că principala problemă a administrației publice locale nu este lipsa de competențe, ci incapacitatea de a le exercita, din cauza capacității reduse – fiscale și instituționale. Oficialul a invocat fragmentarea excesivă a administrației locale care îngreunează dezvoltarea economică locală.

Partidul Socialiștilor, cunoscut pentru opoziția față de reforme, a acuzat guvernul de exercitarea presiunilor asupra primarilor, sugerând că sprijinul financiar ar fi condiționat de acceptarea amalgamării voluntare. Inițiatorii au respins aceste acuzații, precizând că suplimentele financiare au rolul de a încuraja participarea voluntară a primarilor și a cetățenilor.

Ultimele modificări au fost dezbătute în Parlamentul Republicii Moldova, marcând un pas important în implementarea reformei administrative.