Guvernul federal neagă colapsul economic, dar recunoaște dificultățile
Autoritățile de la Abuja susțin că Nigeria nu se confruntă cu un colaps economic, ci trece printr-un proces de ajustare dificil, menit să corecteze problemele structurale de lungă durată. Afirmația a fost făcută de către Directorul General al Oficiului Bugetului Federal, Dr. Tanimu Yakubu, într-o declarație oficială. Acesta a recunoscut și dificultățile actuale cu care se confruntă cetățenii nigerieni, dar a asigurat că ajustările dau rezultate pozitive.
Ajustări necesare pentru stabilitate
Yakubu a subliniat că actuala perioadă de dificultate, deși incontestabilă, reflectă un proces deliberat de corectare a dezechilibrelor structurale care au persistat ani de zile. El a adăugat că „suferința este evidentă, dar nu trebuie confundată cu un eșec sistemic”. Potrivit oficialului, o țară în pragul colapsului economic nu ar implementa reforme cruciale, cum ar fi unificarea cursurilor de schimb valutar, reconstruirea rezervelor valutare, recâștigarea accesului la piețele internaționale de capital sau îmbunătățirea finanțelor guvernamentale.
Nigeria face progrese în aceste domenii, în ciuda provocărilor continue. Yakubu a explicat că, ani de zile, țara a funcționat într-un sistem economic care părea stabil la suprafață, dar era slăbit de ineficiențe profunde. Acestea includ subvențiile pentru combustibil, multiplele cursuri de schimb valutar și cheltuielile guvernamentale masive, care încurajau profitul prin arbitraj, mai degrabă decât prin producția reală.
Impactul reformelor și perspective
Retragerea acestor politici a dezvăluit costul real al funcționării sistemului, conducând la prețuri mai mari, dar și la o îmbunătățire a transparenței și la restabilirea încrederii în gestionarea economică. În ceea ce privește finanțele guvernamentale, datele recente arată o îmbunătățire după eliminarea subvențiilor pentru combustibil, veniturile distribuite în contul Federației crescând cu peste 40%. Yakubu a atribuit acest lucru practicilor de remitere mai bune și reducerii pierderilor.
Datoria publică a Nigeriei rămâne sub 30% din Produsul Intern Brut, considerată moderată în comparație cu alte economii emergente. Rezervele externe au crescut la peste 40 de miliarde de dolari, conform cifrelor Băncii Centrale a Nigeriei. La nivel de stat, veniturile mai mari ajută guvernele să își îndeplinească mai regulat obligațiile salariale, unele state introducând ajustări pentru a atenua efectul creșterii prețurilor.
Directorul Oficiului Bugetului a identificat inflația ca fiind cea mai imediată provocare cu care se confruntă țara, legând-o de schimbările cursurilor de schimb, costurile mai mari ale energiei și restricțiile de aprovizionare de lungă durată. El a remarcat, totuși, că experiența globală arată că astfel de presiuni inflaționiste sunt adesea temporare atunci când reformele sunt susținute. „Riscul mai mare nu constă în reformă în sine, ci în incoerența politicilor sau inversarea acestora”, a concluzionat oficialul.
