Cluj 19°C
Timișoara 19°C
Constanța 20°C
Nicio reducere! Salariile românilor protejate de noile grile salariale
Noua lege a salarizării în sectorul public aduce schimbări majore pentru bugetari
Reforma salarizării în sectorul public din România intră într-o nouă etapă, cu introducerea unui mecanism unitar de calcul bazat pe un salariu minim de referință estimat la peste 4.000 de lei brut. Noul sistem promite să corecteze inechitățile dintre angajați, să simplifice structura veniturilor și să ofere mai multă predictibilitate pentru milioane de bugetari.
Elementul central al noii legi este stabilirea unui salariu minim de referință, care va fi punctul de plecare pentru toate grilele din sectorul public. Practic, fiecare funcție va avea un coeficient de multiplicare aplicat acestui prag, creând o ierarhie clară și transparentă a veniturilor. Această abordare vine după ani de modificări legislative fragmentate, care au dus la diferențe semnificative între salarii pentru poziții similare. Noul model urmărește standardizarea și eliminarea discrepanțelor.
Protecție pentru veniturile actuale
Un principiu esențial al reformei este menținerea veniturilor actuale. Autoritățile dau asigurări că niciun bugetar nu va încasa mai puțini bani după aplicarea noii grile. Pentru cazurile în care anumite salarii depășesc noile limite stabilite, se va aplica un mecanism de protecție: veniturile vor fi înghețate temporar, iar restul angajaților vor recupera diferențele în timp, prin majorări succesive.
Florin Manole, a declarat că: „Niciun salariu după noile grile nu va scădea. Nu vom avea oameni care să meargă cu mai puțin bani acasă pentru că nu ăsta e scopul. Avem niște categorii care vor fi ieșit din grilă. Dar pentru ei, la fel ca la pensii, vom veni cu un articol care să spună că se păstrează suma de acum, urmând ca la creșterile următoare să fii ajuns din urmă de ceilalți”.
Reducerea sporurilor și creșterea salariului de bază
O schimbare majoră este legată de structura veniturilor. Sporurile vor avea o pondere mai mică, în timp ce salariul de bază va crește. Scopul este simplificarea sistemului și reducerea dependenței de bonusuri variabile. În plus, va fi introdus un spor de performanță de aproximativ 5%, acordat peste plafonul general al sporurilor. Acest element are rolul de a stimula eficiența și rezultatele în sectorul public.
Estimările oficiale indică majorări medii de o singură cifră procentuală. Reforma nu mizează pe creșteri rapide, ci pe echilibrarea treptată a sistemului. Începând cu 2027, salariile vor fi ajustate în funcție de un indice stabilit la nivel guvernamental, urmând ca procesul de recalibrare să continue până în 2028.
„În primul rând, pentru că se uită oameni la noi care se pot speria – nu ne referim doar la salariu, ci la venit, vom scădea anvelopa pentru sporuri, dar vom crește bazele așa încât oamenii să nu plece cu mai puțin bani. Suntem cu inflație foarte mare și să le mai și tai salariile oamenilor ar fi inacceptabil. Într-adevăr, reducem sporurile, dar păstrăm peste nivelul de 20% un nivel de cinci la sută pentru performanță, un lucru cerut și de Comisie și de bun simț și e corect. Anticipez o lege cu niște creșteri de medii procentuale de o cifră, nu de două. Nu vreau să mă hazardez în promisiuni.” a mai precizat Florin Manole.
Diferențe mai mici între salarii
Un alt obiectiv important este reducerea decalajelor dintre cele mai mici și cele mai mari salarii din sectorul public. Noua lege propune o compresie a ierarhiei salariale, astfel încât raportul maxim să scadă de la aproximativ 12:1 la circa 8:1. Această măsură păstrează diferențierea între funcții, dar limitează discrepanțele excesive.
Reforma salarizării vine într-un moment sensibil din punct de vedere economic. Inflația ridicată afectează puterea de cumpărare, iar presiunile bugetare impun o abordare echilibrată. Autoritățile încearcă să evite măsuri drastice, precum reducerile salariale, și să se concentreze pe reorganizarea sistemului pentru a-l face mai sustenabil pe termen lung.
Ministrul Muncii a încheiat precizând că: „Legea încă în vigoare a salarizării spunea că președintele trebuie să aibă de 12 ori salariul minim, legea viitoare va avea o compresie mai mare, asta înseamnă că ar fi de opt ori mai mare față de salariul minim, care oricum e mult mai mare. Acest referențial inițial cu siguranță va fi peste 4.000 de lei”.
Sursa: Capital
