Cluj 14°C
Negocieri SUA-Iran: Donald Trump pune presiune, timpul e scurt
Negocieri eșuate între SUA și Iran la Islamabad: Ore pierdute și tensiuni persistente
Discuțiile de la Islamabad dintre oficialii americani și iranieni, care au durat 21 de ore, nu au reușit să aducă progrese semnificative în rezolvarea disputei legate de ambițiile nucleare ale Iranului și alte puncte sensibile. Delegațiile numeroase sperau probabil că prezența fizică masivă va compensa timpul limitat alocat negocierilor, dar rezultatul a fost unul dezamăgitor. Disputa veche de două decenii privind programul nuclear iranian, combinată cu noi probleme legate de strâmtoarea Ormuz și despăgubirile financiare, a complicat și mai mult situația.
Iranul a trimis la negocieri două avioane pline cu negociatori, inclusiv membri ai Corpului Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC). Americanii, la rândul lor, au mobilizat o echipă de aproape 300 de oficiali, demonstrând importanța acordată acestor discuții. Vicepreședintele JD Vance a purtat numeroase discuții cu Donald Trump în timpul negocierilor și chiar o convorbire cu Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, sugerând o abordare tensionată.
Aroganță și condiții impuse
Fostul ministru iranian de externe, Javad Zarif, a criticat abordarea americană, considerând că aceasta denotă o aroganță persistentă. El a subliniat că negocierile nu pot avea succes dacă se bazează pe condiții impuse unilateral. „SUA trebuie să învețe: nu puteți dicta condiții Iranului. Nu este prea târziu să învățați. Încă”, a declarat Zarif. Afirmația vicepreședintelui Vance, conform căreia se urmărea să se vadă „dacă iranienii vor accepta condițiile noastre”, a fost interpretată drept o dovadă a abordării „ori accepți, ori plecați”.
Analistul Robert Malley a remarcat sec că cele 21 de ore de discuții au fost „cu 20 de ore prea multe” dacă scopul era doar reiterarea unei cereri respinse deja de Iran. Un alt expert din cadrul Departamentului de Stat, Aaron David Miller, a avertizat că așteptarea ca Iranul să renunțe la îmbogățirea uraniului după o perioadă atât de scurtă de negocieri denotă o înțelegere greșită a realității.
Strâmtoarea Ormuz, miza principală
Planul lui Donald Trump de a impune un blocaj în strâmtoarea Ormuz reprezintă o potențială escaladare a tensiunilor. Această măsură ar putea afecta exporturile de petrol iranian, dar, în același timp, ar putea duce la creșterea prețului petrolului la nivel global. Iranul consideră strâmtoarea Ormuz ca o „bombă atomică” care funcționează continuu, demonstrând profunzimea strategică a țării. În prezent, Iranul selectează arbitrar naționalitatea navelor care tranzitează strâmtoarea, aceasta reprezentând o nouă armă economică și diplomatică.
Discuțiile de la Islamabad au avut loc după aproape 40 de zile de lupte. Iranul a făcut o mică concesie, renunțând la cererea de încetare imediată a focului în Liban. Obiectivul iranian a fost elaborarea unui memorandum de înțelegere, cu extinderea ulterioară a armistițiului de două săptămâni. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian a recunoscut că un acord-cadru nu putea fi atins, menționând chestiuni fundamentale nerezolvate: încetarea ofensivei israeliene în Liban, un protocol privind strâmtoarea Ormuz și viitorul stocului de uraniu îmbogățit. Vicepreședintele Vance a subliniat necesitatea unui angajament ferm din partea Iranului că nu va căuta arma nucleară. Inflația în Iran este pe un trend ascendent alarmant.
În pofida eșecului negocierilor, Pakistanul, țara gazdă, a îndemnat ambele părți să nu închidă ușa diplomației. Ministrul israelian al energiei, Eli Cohen, a sugerat însă posibilitatea unui atac asupra Iranului în lipsa unui acord.
Sursa: Digi24
