Narcisismul a devenit un termen-umbrelă folosit pentru a descrie o gamă largă de comportamente frustrante, de la agresivitatea pasivă la manipulare și lipsa empatiei. Însă, ce înseamnă, de fapt, să fii narcisist? Specialiștii spun că narcisismul este o trăsătură de personalitate care există pe un spectru, iar toată lumea are un anumit grad de narcisism. Cei aflați mai sus pe acest spectru sunt, de obicei, egocentrici și vanitoși, dar asta nu înseamnă automat că suferă de tulburare de personalitate narcisică (N.P.D.).
## Deslușirea miturilor despre narcisism
Există criterii clare pentru diagnosticarea N.P.D., printre care se numără nevoia constantă de admirație, un sentiment exagerat al propriei importanțe și lipsa empatiei față de ceilalți. Aceste trăsături nu apar și dispar – ele sunt persistente și, de regulă, provoacă suferință sau interferează cu relațiile, munca sau alte aspecte ale vieții. “A fi narcisist înseamnă adesea o viață trăită cu sentimentul de nedreptate, victimizare, suspiciune și deconectare de ceilalți, nu este un mod plăcut de a trăi”, spune Dr. Ramani Durvasula, psiholog clinician.
## Tipuri de narcisism și comportamente
De-a lungul timpului, cercetătorii au identificat mai multe tipuri de narcisism, printre care narcisismul agentic, caracterizat de încredere și asertivitate, narcisismul nevrotic, care se manifestă prin nevoie constantă de validare și sensibilitate extremă la critică, și narcisismul antagonic, care se exprimă prin competitivitate și ostilitate. “Narcisiștii pot manifesta empatie atunci când au ceva de câștigat”, spune Dr. Durvasula. Însă, această empatie este, de obicei, interesată și nu este o empatie profundă sau compasiune autentică.
## Evoluția și schimbarea
Narcisismul nu este o trăsătură fixă și poate scădea ușor pe parcursul vieții adulte. Empatia crește, de regulă, odată cu vârsta, și există cercetări care sugerează că oamenii își pot reduce tendințele narcisice atunci când sunt încurajați să se concentreze mai mult pe ceilalți sau să reflecteze asupra valorilor lor. Dacă își doresc cu adevărat să se schimbe, narcisiștii pot apela la terapie, însă cei cu narcisism agentic sau antagonic rezistă adesea ideii de a cere ajutor, considerând-o un semn de slăbiciune. Persoanele cu narcisism nevrotic sunt mai predispuse să caute ajutor, de obicei din cauza anxietății, depresiei sau instabilității emoționale. În orice caz, abordarea unui narcisist trebuie făcută cu grijă, așa cum spune Dr. Durvasula, “poate ar fi mai bine să nu mai intri în acea cușcă” dacă reacția este furie și transfer de vină.
