Cluj 20°C
Myanmar: Tortură, umilințe și abuzuri sexuale sub regimul militar
Conform G4Media: Mii de femei continuă să fie supuse unor abuzuri cumplite în închisorile din Myanmar, după lovitura de stat militară din 2021. Mărturiile supraviețuitoarelor și rapoartele organizațiilor pentru drepturile omului conturează o imagine sumbră a sistemului penitenciar controlat de juntă, unde tortura, violența sexuală, umilința și intimidarea sistematică vizează deținutele politice. The Guardian, citată de MEDIAFAX, prezintă o analiză detaliată a acestor orori.
La cinci ani de la preluarea puterii de către armată, peste 30.000 de persoane au fost încarcerate pentru activități considerate ostile regimului. Dintre acestea, peste 6.400 sunt femei, conform datelor Asociației pentru Asistența Deținuților Politici (AAPP).
De la proteste la ani de detenție
Thazin, o fostă deținută politică, a fost arestată în timpul protestelor antiguvernamentale din vara anului 2021. Ea relatează că a fost lovită de forțele de ordine în momentul reținerii și ulterior supusă unor acte de violență fizică și umilință în timpul interogatoriilor. După condamnare, a petrecut trei ani în închisorile din Mandalay și Myingyan. Abuzurile nu s-au oprit odată cu încarcerarea, descriind percheziții corporale degradante, agresiuni fizice și un climat permanent de intimidare.
Violență sexuală și supraveghere abuzivă, instrumente de control
Organizațiile care documentează situația drepturilor omului în MYANMAR susțin că violența sexuală este folosită ca instrument de control împotriva femeilor arestate pentru motive politice. Fortify Rights a intervievat numeroase foste deținute care au relatat experiențe similare, incluzând amenințări cu violul, agresiuni fizice, umiliri și supraveghere constantă. Unele prizoniere eliberate afirmă că femeile din detenție au fost filmate în spațiile private destinate igienei personale, iar imaginile ar fi fost folosite pentru intimidarea familiilor. Aceste practici nu sunt considerate incidente izolate, ci fac parte dintr-un model repetitiv întâlnit în mai multe centre de detenție și închisori.
Zeci de decese în detenție
Cel puțin 40 de femei deținute politic au murit în închisori, secții de poliție sau centre de interogatoriu din MYANMAR, potrivit datelor centralizate de AAPP. Organizația susține că unele dintre aceste decese au fost cauzate de tortură, lipsa tratamentului medical adecvat și deteriorarea severă a stării de sănătate pe parcursul detenției. Un caz menționat este cel al unei studente condamnate la șapte ani de închisoare, care ar fi suferit răni grave în timpul anchetei și a decedat în 2025, după ce starea sa de sănătate s-a agravat.
Schimbări politice, dar puține semne de reformă
După alegerile din 2026, criticate de organizațiile internaționale pentru lipsa standardelor democratice, autoritățile din MYANMAR au anunțat eliberarea a aproximativ 4.000 de deținuți politici. Cu toate acestea, organizațiile pentru drepturile omului consideră că această măsură reprezintă mai degrabă o tentativă de îmbunătățire a imaginii regimului decât un semn al unor schimbări reale. Estimările AAPP indică faptul că peste 22.000 de activiști și civili considerați opozanți ai regimului se aflau încă în detenție în luna mai.
Multe dintre fostele deținute au fugit în țările vecine după eliberare și continuă să documenteze abuzurile din MYANMAR. Ele subliniază că experiențele trăite în detenție le-au schimbat viața, iar mii de femei continuă să fie închise în condiții incompatibile cu normele fundamentale privind drepturile omului. Pentru supraviețuitoare, problema principală rămâne soarta celor care continuă să dispară în spatele zidurilor închisorilor controlate de junta militară.
Sursa: G4Media
