Cer senin Cluj 8°C Ploaie moderată Timișoara 13°C Ploaie ușoară Iași 10°C Cer fragmentat Constanța 8°C
ULTIMA ORA
Muzeul de Istorie, despre atacul la Coiful de la Coțofenești: „Rană” pentru România
Politică

Muzeul de Istorie, despre atacul la Coiful de la Coțofenești: „Rană” pentru România

14 aprilie 2026, 18:07 Mihai Constantinescu

Un apel dramatic a fost lansat de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) în fața instanței din Assen, Țările de Jos, unde sunt judecați autorii jafului de la Drents Museum, exprimând profunda indignare față de atacul asupra unor capodopere arheologice de o importanță inestimabilă. Reprezentanții muzeului au subliniat caracterul incalificabil al furtului Coifului de la Coțofenești și a celor trei brățări dacice regale din AUR, obiecte de patrimoniu cu o valoare culturală și simbolică ce transcende granițele.

Un atac la memoria colectivă

Conform declarației MNIR, citită în cadrul procesului, actul de vandalism nu a fost perceput doar ca o spargere, ci ca o „rană adusă memoriei colective”. Coiful de la Coțofenești, un simbol al istoriei și continuității, a fost smuls din spațiul public, generând șoc, revoltă și umilință în rândul cetățenilor români. Dispariția obiectului a fost resimțită ca o pierdere a unei părți din trecutul național, un atac la demnitatea unui popor.

Reprezentanții muzeului au amintit că obiectele furate sunt rezultatul muncii și responsabilității unor generații de specialiști. Aceste piese, „păstrate, cercetate, restaurate, protejate și transmise mai departe prin munca unor generații de muzeografi, arheologi, conservatori și istorici”, reprezintă o moștenire culturală prețioasă. Furtul a afectat nu doar materialul din care sunt confecționate, ci însăși misiunea unei instituții publice de a proteja patrimoniul comun.

Consecințele jafului asupra cooperării culturale

MNIR a subliniat, de asemenea, impactul devastator al furtului asupra cooperării culturale internaționale. Actul a generat teamă, suspiciune și tensiune, afectând încrederea necesară pentru viitoarele împrumuturi muzeale. Un eveniment dramatic a alimentat furia și neîncrederea, fiind exploatat pentru a amplifica tensiunile și frustrările.

Muzeul a atras atenția că instanța nu judecă doar un furt, ci consecințele unei fapte care a tulburat profund o societate. Prejudiciul, în cazul patrimoniului arheologic de acest rang, nu poate fi cuantificat doar în termeni financiari. Obiectele nu pot fi înlocuite, purtând în sine informații istorice și o valoare simbolică.

Procesul celor trei bărbați acuzați de furt a început marți în Țările de Jos, aceștia fiind urmăriți penal pentru furtul și distrugerea bunurilor muzeului. Obiectele, recuperate în parte, au fost restituite autorităților române, cu excepția unei brățări. Guvernul olandez a alocat 5,7 milioane de euro pentru eventuale despăgubiri.