Muncă: Peste 6,6 MILIOANE de contracte înregistrate la finalul lui 2025

Numărul salariaților activi din România a scăzut cu aproape 25.000 de persoane în primele nouă luni ale anului 2025, conform datelor centralizate recent. Această tendință indică o posibilă răcire a pieței muncii, într-un context economic global marcat de incertitudine. Datele oficiale arată o reducere constantă a numărului de angajați, o preocupare majoră pentru guvernul condus de prim-ministrul Ilie Bolojan.

Scădere constantă în sectorul muncii

În ianuarie 2025, erau înregistrați 5.707.364 de salariați activi. Până în septembrie același an, numărul acestora a scăzut la 5.682.661. Această evoluție negativă ridică semne de întrebare cu privire la viitorul economiei românești. Analistii economici evaluează impactul acestei scăderi, luând în considerare factori precum inflația, creșterea costurilor de producție și schimbările geopolitice. Creșterea economică recentă a fost fragilă, iar scăderea numărului de angajați poate afecta negativ consumul și investițiile. Președintele Nicușor Dan a menționat importanța de a stabili măsuri pentru stabilizarea pieței muncii și menținerea locurilor de muncă.

Majoritatea contractelor, pe durată nedeterminată

Statisticile arată că, la 30 septembrie 2025, majoritatea contractelor individuale de muncă (CIM) erau încheiate pe perioadă nedeterminată. Dintr-un total de 6.620.722 contracte înregistrate, peste 93% erau pe durată nedeterminată, adică 6.169.243 contracte. Restul, de 451.479, erau pe durată determinată. Dintre CIM-urile pe durată nedeterminată, 5.427.485 erau pentru normă întreagă și 741.758 pentru timp parțial de muncă. În ceea ce privește contractele pe durată nedeterminată, 262.147 prevedeau normă întreagă, iar 189.332, timp parțial. Aceste date reflectă o oarecare stabilitate pe piața muncii, cu accent pe contractele pe termen lung.

Implicații pentru viitor

Scăderea numărului de salariați poate afecta bugetul de stat, prin diminuarea veniturilor din contribuții sociale și impozite. Totodată, poate pune presiune pe sistemul de asigurări sociale și poate crește riscul de sărăcie. Guvernul și sindicatele analizează diverse măsuri pentru a atenua impactul. Printre acestea, se numără stimularea investițiilor, susținerea antreprenoriatului și ajustarea politicilor fiscale pentru a încuraja crearea de locuri de muncă. Candidații la următoarele alegeri prezidențiale, inclusiv Călin Georgescu, au ridicat, deja, problema locurilor de muncă și a stabilității economice.