Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a făcut marți un apel către comunitatea internațională să nu se lase influențată de afirmațiile Moscovei, care susține că Ucraina ar fi atacat reședința președintelui rus, Vladimir Putin, din palatul Valdai, în regiunea Novgorod. Kuleba a caracterizat aceste declarații drept nefondate și a subliniat că Rusia nu a prezentat nicio dovadă concretă a unui atac.
„A trecut aproape o zi, iar Rusia încă nu a furnizat nicio dovadă plauzibilă pentru acuzațiile sale privind presupusul atac”, a afirmat Kuleba pe platforma X, adăugând că „nu a avut loc niciun astfel de atac”.
### Tactici de dezinformare
Kuleba a acuzat Rusia de perpetuarea minciunilor, argumentând că acestea sunt parte dintr-o strategie mai amplă de manipulare. „Rusia are un istoric îndelungat de afirmații false — aceasta este tactica lor caracteristică”, a spus acesta. De asemenea, ministrul a subliniat că reacțiile la aceste afirmații trebuie să fie moderate, pentru a nu contribui la propaganda rusă.
În replică, Kremlinul a menționat că atacul a fost real, iar purtătorul de cuvânt al acestuia, Dmitri Peskov, a declarat că aceasta constituie o „acțiune teroristă” din partea Ucrainei, care are drept scop să blocheze procesul de negociere. „Consecința va fi înăsprirea poziției de negociere a Federației Ruse”, a adăugat Peskov.
### Contradicții și neclarități în declarații
În ciuda afirmațiilor Kremlinului, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a evidențiat că circumstanțele acestui presupus atac nu se aliniază cu modul în care Ucraina a operat anterior pe teritoriul rusesc. Pentru a valida o asemenea acțiune, ISW subliniază că în cazul atacurilor confirmate din Rusia, există de obicei dovezi vizuale sau raportări locale care să susțină aceste declarații. În cazul de față, nu s-au găsit astfel de dovezi.
Peskov a afirmat că afirmația lui Kuleba este „complet nebunească” și a evitat să ofere detalii despre locația lui Putin în timpul presupusului atac. De asemenea, el a refuzat să prezinte dovezi fizice care să susțină acuzațiile rusești, menționând doar că apărarea aeriană rusă a doborât dronele.
### Reacții și analiza mass-media
Declarațiile și acuzațiile au generat reacții variate pe scena internațională. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a descris afirmațiile Kremlinului ca fiind o „nouă serie de minciuni” menite să justifice continuarea atacurilor împotriva Ucrainei. Această disonanță informațională între cele două părți subliniază tensiunile crescânde existente în negocierile de pace.
Publicația rusă de opoziție Sota a adus și ea aport la discuție, efectuând o anchetă în zona Valdai, constatând că locuitorii nu au raportat activarea sistemelor de apărare aeriană în noaptea respectivă. Aceasta sugerează că fără o apariție vizibilă a acestor activități, un atac asupra reședinței lui Putin ar fi fost extrem de improbabil.
În fața acestei crize de comunicare, situația rămâne tensionată, iar fiecare parte își apără narațiunea. Războiul informațional continuă, stârnind îngrijorări cu privire la impactul acestor afirmații asupra negocierilor de pace și stabilității regionale. Cu toate acestea, absența dovezilor concrete din partea Moscovei și acuzațiile repetate de dezinformare contribuie la o atmosferă de confuzie și neîncredere pe scena internațională.
