Modelare maxilarului și acordare note: Ce înseamnă „looksmaxxing”?

O nouă obsesie masculină: „looksmaxxing”-ul și căutarea perfecțiunii fizice

Marvin, un tânăr de 26 de ani, își începe ziua cu un antrenament riguros la sala de sport, urmat de o rutină strictă de îngrijire personală. Aceasta include un duș rece și unul cald, curățarea feței și aplicarea unui castravete înghețat, despre care spune că ajută la reducerea umflăturilor, a acneei și la luminarea tenului. Este un adept al „looksmaxxing”-ului, o practică din ce în ce mai populară în rândul tinerilor, care presupune îmbunătățirea aspectului fizic prin diverse metode.

După duș, Marvin execută exerciții pentru maxilar și alte mișcări faciale, pe care le filmează și le postează pe TikTok pentru cei peste 35.000 de urmăritori ai săi. „Acesta este Zygopush”, spune el, apăsând degetele mari sub pomeți și masând în sus spre urechi. „Apoi urmează Hunter squeeze”, adaugă, apăsând degetele arătătoare pe tâmple și strângând ochii. Scopul este de a obține un profil cu obraji scobiți, trăsături bine definite, ochi ascuțiți și o linie a maxilarului pronunțată.

De la exerciții fizice la intervenții radicale

„Looksmaxxing”-ul se manifestă prin diverse practici, de la antrenamente la sală și rutine cosmetice, până la administrarea de hormoni de creștere și peptide nereglementate. Unii apelează la metode mai radicale, cum ar fi intervențiile chirurgicale la nivelul maxilarului. Conceptul implică o ierarhie a atractivității, iar cei care nu se încadrează în standardele impuse riscă să fie considerați „sub trei” din punct de vedere estetic.

Unii influenceri, precum Braden Peters, alias Clavicular, promovează astfel de practici. El atribuie aspectul său fizic impresionant administrării de testosteron de la vârsta de 14 ani și lovirii maxilarului cu un ciocan. Aceste metode sunt controversate și nu sunt recomandate de profesioniștii din domeniul sănătății.

Aspecte controversate și riscuri

Matt Shea, jurnalist specializat în problematica masculinității toxice, sugerează că „looksmaxxing”-ul poate fi o poartă către o cultură misogină. El afirmă că unii influenceri folosesc această practică pentru a exploata nesiguranța tinerilor, vânzând cursuri despre cum să-și crească valoarea pe „piața sexuală”.

Leander, un alt adept al „looksmaxxing”-ului, subliniază importanța de a te simți bine în pielea ta. El adoptă o abordare mai moderată, concentrându-se pe exerciții fizice și o rutină strictă, care include băi cu apă rece și renunțarea la pornografie. Tom Thebe, la rândul său, folosește medicamente pentru a trata căderea părului și injectează peptide. Majoritatea acestor peptide nereglementate nu au fost testate pe oameni, iar autoritățile medicale au emis avertismente cu privire la utilizarea lor.

Anda Solea, cercetătoare la Universitatea din Portsmouth, avertizează că, deși îngrijirea de sine este un aspect pozitiv, „problema începe curând când asta devine singurul lucru important și îți asumi riscuri pentru sănătate ca să încerci să-ți îmbunătățești aspectul fizic”.

În pofida controversei, „looksmaxxing”-ul continuă să câștige teren.

Sursa: G4Media