Cluj 19°C
Constanța 13°C
Mineralele critice, „petrolul” secolului: Sărăcie și poluare în țările sărace
Conform Antena 3: Mineralele critice au devenit „petrolul secolului XXI”, generând sărăcie și poluare în țările slab dezvoltate, conform unui studiu ONU publicat recent. Cererea crescută de litiu, cobalt și nichel pentru baterii și componente electronice are un impact devastator asupra mediului și a comunităților.
Impactul extracției asupra mediului și a oamenilor
Studiul Institutului Universitar al Națiunilor Unite pentru Apă, Mediu și Sănătate (UNU-INWEH) a scos la iveală date alarmante. Extractia acestor minerale epuizează rezervele de apă, afectează agricultura și expune populația la metale grele toxice. Aproximativ 456 de miliarde de litri de apă au fost utilizați pentru a extrage 240.000 de tone de litiu în 2024. Beneficiile financiare, dar și progresele tehnologice generate de tranziția către energie verde ajung cu greu la comunitățile afectate.
Kaveh Madani, directorul UNU-INWEH și laureat al Premiului pentru Apă de la Stockholm în 2026, a subliniat: „Ceea ce vindem ca soluție pentru sustenabilitate dăunează în mod activ oamenilor din alte părți ale lumii. Cum putem numi atunci tranziția verde sau curată?”. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a raportat o creștere de aproape 30% a cererii de litiu doar în 2024. Producția de pământuri rare aproape s-a triplat între 2010 și 2023.
Africa, care deține aproximativ 30% din rezervele critice de minerale ale lumii, este puternic afectată. Republica Democrată Congo, un important producător de cobalt, se confruntă cu contaminarea râurilor utilizate pentru apă potabilă, pescuit și irigații. Studiul arată că în această țară, aproximativ 64% din populație nu are acces la apă curată.
Provocări în extracția litiului și consecințele
Extracția litiului implică pomparea unor cantități mari de apă din sălinele subterane, iar procesarea chimică a altor minerale critice poate contamina râurile. Triunghiul litiului din America Latină, ce include Argentina, Bolivia și Chile, deține unele dintre cele mai mari rezerve de litiu din lume, dar și unele dintre cele mai aride ecosisteme.
În Bolivia, unele comunități nu mai pot cultiva quinoa, iar în sălinele Atacama din Chile, lagunele se usucă. Jose Aylwin, coordonatorul proiectului litiu și drepturile omului, a declarat că „economiile lor agricole și pastorale au fost devastate de extracția intensivă a saramurilor”.
Cercetătorii ONU avertizează cu privire la agravarea situației. Producția de litiu trebuie să crească de nouă ori până în 2040, iar extracția de cobalt și nichel trebuie să se dubleze pentru a atinge obiectivele climatice.
Apelul la standarde globale și revizuirea tranziției verzi
Autorii studiului subliniază necesitatea unor standarde globale obligatorii pentru aprovizionarea cu minerale, controale mai stricte asupra deșeurilor toxice și a poluării apei, dar și o monitorizare independentă a utilizării apei. Fără o revizuire, tranziția verde riscă să perpetueze modelele de extracție a combustibililor fosili.
Madani, a adăugat că „Am crezut că Revoluțiile Industriale au fost un progres și acum înțelegem daunele”. Proteste au avut loc în Argentina și Chile, contestând proiectele de litiu. Indonezia a interzis exporturile de materii prime, inclusiv minereu de nichel.
Sursa: Antena 3
