Migrație UE: Controale dure și cartelul solidarității, dezbină Europa

Conform G4Media: Pactul UE privind migrația devine obligatoriu

Începând de vineri, Pactul Uniunii Europene privind migrația și azilul va intra în vigoare în mod obligatoriu pentru toate statele membre. Această măsură vine după o perioadă de tranziție de 12 luni, timp în care țările UE au avut posibilitatea să își adapteze legislația și infrastructura necesară. Pactul vizează înăsprirea regulilor de azil prin consolidarea frontierelor și simplificarea procedurilor.

Mecanismul de solidaritate, un punct controversat

Un element central al pactului, dar și unul dintre cele mai dezbătute, este mecanismul de „solidaritate”. Acesta presupune cote obligatorii de refugiați pentru statele membre, implicând relocarea unor migranți din țările de primă linie către alte state UE. Cele care refuză preluarea migranților conform cotelor stabilite vor trebui să plătească o contribuție financiară de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat, sau să ofere sprijin operațional și tehnic.

Proceduri accelerate și verificări stricte

Pactul introduce proceduri mai stricte pentru controalele la frontierele externe ale UE și pentru gestionarea sosirilor ilegale. Orice persoană care traversează ilegal o frontieră comunitară va trebui identificată în maximum șapte zile. Sistemul Eurodac, baza de date europeană cu amprente digitale, va fi extins pentru a include și imagini faciale, iar vârsta minimă pentru înregistrarea biometrică va fi redusă de la 14 la 6 ani.

Formalitățile de azil vor fi, de asemenea, accelerate. Se instituie o procedură semi-rapidă de 12 săptămâni pentru examinarea cererilor de azil și emiterea deciziilor de returnare, în cazul respingerii. Această procedură va fi aplicată obligatoriu migranților considerați un risc de securitate sau celor proveniți din țări cu o rată de acceptare a azilului sub 20% în UE.

Solidaritate financiară și clauze de urgență

În cadrul pactului, se creează un cadru obligatoriu de solidaritate pentru țările care se confruntă cu o presiune migratorie intensă, printre care se numără Spania, Italia, Grecia și Cipru. Celelalte state membre vor colabora fie prin preluarea migranților, fie prin suport operațional, fie printr-o contribuție financiară.

Există deja semnale că unele state preferă să achite suma de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat, decât să primească persoane pe teritoriul lor. Ungaria și Slovacia, însă, și-au exprimat deja refuzul chiar și de a contribui financiar.

Pactul include și un Regulament de Criză, o clauză de urgență pentru situații de valuri migratorii masive. În astfel de scenarii, recunoscute de Bruxelles, statele afectate pot amâna înregistrarea cererilor de azil și pot prelungi detenția la frontieră. În paralel, statele membre vor fi mai mult constrânse să participe la relocarea urgentă a migranților.

Conceptul de „instrumentalizare” și securizarea frontierelor

Un alt concept nou introdus este cel de „instrumentalizare”, referindu-se la situațiile în care țări terțe folosesc fluxurile migratorii pentru a destabiliza UE. În aceste cazuri, statul afectat poate impune controale stricte la frontieră, indiferent de originea migranților.

Pe lângă aceste măsuri, UE își va consolida granițele externe printr-un cadru tehnologic și geopolitic. Se vor implementa noi sisteme digitale, precum EES și ETIAS, pentru identificarea biometrică și detectarea șederilor ilegale. De asemenea, vor fi încheiate acorduri cu țări de tranzit, precum Tunisia și Maroc, pentru a limita plecările migranților către spațiul comunitar european.

Sursa: G4Media