Cluj 13°C
Timișoara 12°C
Iași 16°C
Microbii din tine pot dezvălui psihopatia. Nou studiu
Conform Descopera: Oamenii de știință au descoperit o legătură neașteptată între bacteriile din corpul uman și trăsăturile de personalitate psihopatică. O cercetare recentă, publicată în revista Translational Psychiatry, sugerează că o serie de microbi, prezenți atât în intestin, cât și în cavitatea bucală, ar putea influența manifestarea acestor caracteristici comportamentale. Aceste descoperiri deschid noi perspective asupra cauzelor biologice ale psihopatiei, un complex de personalitate caracterizat, printre altele, prin lipsă de empatie și tendințe antisociale.
Ipoteza principală a studiului, condus de Carolina Costa de la Universitatea din Porto, Portugalia, se centrează pe rolul activ pe care microbiomul îl joacă în influențarea emoțiilor și a comportamentelor umane. Până acum, aceste manifestări erau explicate predominant prin modificări structurale în anumite zone ale creierului, precum cortexul prefrontal. Noua cercetare, efectuată pe un eșantion de 200 de adulți sănătoși, a implicat evaluări ale trăsăturilor psihopatice prin chestionare, dar și colectarea de probe biologice – sânge, salivă și materii fecale – pentru analiza microbiomului.
Trei genuri bacteriene asociate cu trăsături psihopatice
Rezultatele preliminare indică faptul că o prezență crescută a anumitor tipuri de bacterii din microbiomul intestinal se corelează pozitiv cu un nivel mai ridicat al trăsăturilor psihopatice. Trei genuri bacteriene au ieșit în evidență în această privință. Allisonella, un gen bacterian cunoscut pentru asocierea sa cu inflamațiile, a fost identificat ca un posibil factor influent. Inflamațiile cronice sunt, la rândul lor, legate de afecțiuni precum anxietatea și depresia, ceea ce ar putea sugera o legătură indirectă cu stările psihologice alterate.
Un alt gen bacterian relevant este Prevotella, care a mai fost asociat anterior cu tulburări neuropsihiatrice. Cercetătorii suspectează că Prevotella ar putea avea un rol în modularea procesării emoționale. În ceea ce privește Cloacibacillus evryensis, contribuția sa ar putea fi explicată prin producția de acid gama-aminobutiric (GABA), un neurotransmițător esențial pentru controlul impulsurilor. Un nivel alterat al GABA este frecvent întâlnit în diverse tulburări de comportament.
Impactul florei orale și posibile implicații viitoare
Pe lângă bacteriile intestinale, studiul a evidențiat și o legătură interesantă la nivelul microbiomului oral. Specia Treponema vincentii, prezentă în cavitatea bucală, a demonstrat o asociere negativă cu trăsăturile psihopatice. Nivelurile mai ridicate ale acestei bacterii au fost corelate cu markeri mai scăzuți ai psihopatiei. Această descoperire sugerează că echilibrul microbian din diferite zone ale corpului ar putea juca un rol diferit în profilul comportamental.
Este important de subliniat că studiul identifică corelații, nu o relație cauzală directă. Cu toate acestea, cercetătorii consideră că rezultatele demonstrează existența unei amprente biologice măsurabile, legată de compoziția microbiomului. În viitor, acești microbi sau metaboliții lor ar putea deveni biomarkeri utili pentru identificarea timpurie a persoanelor cu trăsături psihopatice. Această posibilă utilizare clinică ar putea deschide noi căi de intervenție și înțelegere a complexității psihopatiei.
Sursa: Descopera
